<< Când granițele sale se vor deschide, pe 8 ianuarie, China va fi petrecut 1.016 zile închisă lumii exterioare. Politica „zero-covid” a fost un experiment social și economic fără precedent: o vastă campanie de sănătate publică prin care boala a fost în mare parte ținută la distanță; mândria și bucuria lui Xi Jinping; și, în cele din urmă, un coșmar de trezire pentru mulți dintre cei 1,4 miliarde de oameni din China >>, scrie The Economist.
<< Au fost desfășurate armate în combinezoane albe pentru a colecta probe cu zeci de miliarde de tampoane pentru gât și nas. Milioane de oameni au fost plasați în carantină sau transportați în tabere de febră, adesea în mod arbitrar. Frica de izolare i-a făcut pe oameni să fugă din birourile și fabricile unde erau găsite cazuri. Videoclipuri de amator i-au surprins locuitori sărind aruncându-se în brațele morții din blocurile de apartamente, după săptămâni de izolare. În marile orașe, viața de zi cu zi a rămas nemișcată luni de zile. O clasă cosmopolită de tineri chinezi bogați a fost forțată să facă față unei vieți private de călătorii internaționale. Antreprenorilor și directorilor străini li s- a interzis să se întoarcă la casele lor și la afacerile din țară.
Înainte ca vaccinurile să fie disponibile, oficialii puteau argumenta că această abordare era necesară pentru a salva vieți. În cele din urmă însă, experimentul a oferit o existență sumbră la un cost extraordinar. PIB-ul Chinei a crescut probabil cu mai puțin de 3% în 2022, cu mult sub ținta oficială de aproximativ 5,5% – un deficit de aproximativ jumătate de trilion de dolari. Restricțiile dure privind mișcarea au strâns cele mai avansate lanțuri de aprovizionare din lume. În noiembrie, profiturile generate de companiile industriale au scăzut cu 9%, de la an la an. Între timp, schimburile dintre China și lumea exterioară au scăzut la cel mai mic nivel din ultimele decenii. Puțini studenți străini rămân în țară. Turismul de peste mări s-a prăbușit. Domnul Xi însuși și-a reluat abia recent călătoriile în străinătate, după ce a rămas în China timp de doi ani și jumătate.
Persistența este istorie
Zero-covid a durat mai mult decât se așteptase oricine inițial, apoi s-a prăbușit mai repede decât și-ar fi putut imagina oricine. În câteva săptămâni, China a trecut de la unele dintre cele mai stricte restricții din lume la aproape niciuna. Pentru populație în general, teama de izolare și carantină a dispărut. După o perioadă de turbulențe, este posibil ca activitatea economică să se redreseze brusc. Cererea crescută de energie și mărfuri va fi resimțită în întreaga lume. Investitorii și directorii de multinaționale pot spera să-și viziteze colegii și fabricile, după o pauză dureros de lungă. Marea reconectare a Chinei cu lumea exterioară marchează sfârșitul unei ere: cea a pandemiei globale.
Normalitatea nu se va instala imediat. După o estimare, 37 de milioane de oameni pe zi se îmbolnăvesc de covid în China. Spitalele sunt copleșite. La fel și crematoriile. Oficialii recunosc puține decese și se confruntă cu o provocare imensă de a menține liniile de producție în funcțiune. Tesla și-a oprit operațiunile la fabrica sa din Shanghai în Ajunul Crăciunului. Oficialii locali pot închide orașele pentru a menține cazurile la un nivel redus, se teme un director executiv. Economia s-ar putea contracta în primele trei luni de la deschidere, spune Tommy Wu, de la Commerzbank. Dar recuperarea va ajunge și mai devreme decât se așteptau analiștii. Mulți cred că perioada de volatilitate extremă se va încheia până la sfârșitul lunii martie. În acel moment, va începe o recuperare care ar trebui să câștige putere pe măsură ce anul înaintează.
Li Pengfei, până de curând manager de produs la o firmă de software industrial din Beijing, se numără printre cei disperați să revină la normal. Domnul Li și-a pierdut locul de muncă în februarie anul trecut, când restricțiile au făcut ca sarcinile de bază, cum ar fi călătoritul pentru întâlnirile cu clienții, să fie aproape imposibile. El și-a petrecut o parte din anul trecut locuind cu sora sa, dar a fost forțat să se întoarcă acasă, în provincia Jilin din extremul nord-est al Chinei, unde perspectivele economice erau sumbre chiar și înainte de pandemie. „Lucrurile par atât de volatile încât până și marile companii se restrâng”, spune el.
În alte părți ale lumii, șefii își fac griji cu privire la „marea demisie”, cu lucrătorii care părăsesc locurile de muncă sau abandonează complet câmpul forței de muncă. În China, asta nu reprezintă așa o îngrijorare. Spre deosebire de America, guvernul nu a distribuit vrând-nevrând subvenții de stimulare, în timpul pandemiei. Economiștii cred că oamenii care și-au pierdut slujbele, precum domnul Li, se vor întoarce rapid la muncă atunci când va apărea oportunitatea, ajutând la stabilizarea producției industriale.
Consumul va crește și el. Veniturile au scăzut, dar zero-covid a restrâns și cheltuielile, deoarece oamenii au evitat să călătorească și să ia masa în oraș. În total, anul trecut gospodăriile au economisit o treime din veniturile lor. Anul acesta, mulți se vor pune pe picioare după pierderea locurilor de muncă, stagnarea salariilor și scăderea valorii caselor lor, ceea ce înseamnă că cheltuielile extravagante vor fi limitate. Dar Jacqueline Rong, de la BNP Paribas, consideră că consumul gospodăriilor va crește cu aproximativ 9% în 2023 – o îmbunătățire semnificativă față de rata de creștere a anului precedent, dacă nu chiar o răzbunare totală pentru abstinența forțată din ultimii ani.
Redeschiderea va aduce beneficii și sectorului imobiliar cu probleme din China, deși depinde de decizii politice și cât de multe vor fi aceste beneficii. În noiembrie, pe măsură ce restricțiile covid erau relaxate, factorii de decizie au facilitat accesul dezvoltatorilor imobiliari la finanțare. Acest lucru ar trebui să ajute firmele mai puternice să evite intrarea în incapacitate de plată și să finalizeze construirea apartamentelor pe care le vânduseră deja cumpărătorilor de case. În decembrie, la Conferința de Economică Centrală de Lucru din China, factorii de decizie politică au promis că vor sprijini „cererea fundamentală”, spre deosebire de achizițiile speculative. În acest scop, ei pot reduce în continuare ratele ipotecare și cerințele de avans.
Există o gamă largă de previziuni pentru performanța sectorului imobiliar, definite în linii mari pentru a include construcții, servicii și mobilier. Activitatea ar putea crește cu 3% în acest an, potrivit lui Jing Liu, de la HSBC – suficient pentru a adăuga 0,9 puncte procentuale la rata de creștere a PIB-ului Chinei. Un scenariu mai optimist prevede o extindere cu 5%, crede ea, adăugând 1,5 puncte la creștere. Unele gospodării ar putea decide că acum este un moment bun pentru profita de prețurile care au fost reduse, înainte ca ele să-și revină sau înainte să revină restricțiile de reglementare privind achizițiile de locuințe.
Dincolo de graniță
Implicațiile economice ale redeschiderii se extind și mai departe. Zero-covid a ținut sub control cererea Chinei pentru bunuri, servicii și mărfuri globale. În timpul lockdown-ului din Shanghai, din prima jumătate a anului trecut, de exemplu, cererea de petrol a țării a scăzut cu 2 milioane de barili pe zi. În trecut, astfel de scăderi ale cheltuielilor chineze ar fi privat economia mondială de un motor crucial al creșterii. Criza covid a fost diferită. A coincis cu o economie supraîncălzită în America și cu o întrerupere a furnizării de energie în întreaga Europă. „Cel puțin de data aceasta China nu contribuie la inflație”, spune Louis Kuijs, de la agenția de rating S&P Global.
Redresarea Chinei va stimula creșterea globală din simplul motiv că China este o parte importantă a economiei mondiale. HSBC consideră că peste un an, în primul trimestru al anului 2024, PIB-ul Chinei ar putea fi cu până la 10% mai mare decât va fi fost în primele trei luni cu probleme ale anului 2023. Conform calculelor noastre brute, o Chină în redresare ar putea reprezenta două treimi din creșterea globală în acea perioadă.
Pe o perioadă mai lungă, însă, redresarea Chinei ar putea avea efecte secundare nefericite. În alte economii mari, constrângerea expansiunii economice ține de politica monetară, deoarece băncile centrale ridică ratele dobânzilor pentru a suprima inflația. Dacă redeschiderea Chinei arată ca o creștere a cererii globale și, prin urmare, a presiunii asupra prețurilor într-un grad inconfortabil, băncile centrale vor înăspri politica pentru a compensa amenințarea. Într-un astfel de scenariu, impactul redeschiderii Chinei asupra restului lumii s-ar putea manifesta nu în creștere mai mare, ci în inflație sau rate ale dobânzilor mai mari.
Cel mai direct canal de influență al Chinei este prin intermediul mărfurilor. Consumă aproape o cincime din petrolul mondial, peste jumătate din cuprul rafinat, nichel și zinc și mai mult de trei cincimi din minereul de fier. În 4 noiembrie, simplul zvon privind o redeschidere a provocat o creștere cu 7% a prețului cuprului, până la sfârșitul zilei. Pe măsură ce zvonurile devin realitate, cererea de metale, cereale și energie a Chinei va ajuta exportatorii de mărfuri, va afecta importatorii și va da băncilor centrale din lume încă o bătaie de cap în lupta lor împotriva inflației.
Cererea de metale a Chinei a rămas puternică în perioada zero-covid, deoarece guvernul a încurajat cheltuielile pentru vehicule electrice, energie regenerabilă și infrastructură verde, toate acestea necesitând o mulțime de aluminiu, cupru și alte metale. Dar cumpărătorilor le lipsea încrederea necesară pentru a se aproviziona: stocurile de cupru au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani. Redeschiderea va încuraja reaprovizionarea. În noiembrie, Goldman Sachs, a estimat că prețul cuprului va crește la 9.000 de dolari pe tonă în decurs de 12 luni. Acum, crede că prețul va ajunge la 11.000 de dolari.
Cererea de energie s-a dovedit mult mai puțin rezilientă, în special spre sfârșitul perioadei zero-covid. Importurile Chinei de gaze naturale lichefiate (GNL) au scăzut cu aproximativ o cincime în primele 11 luni ale anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Acest lucru a permis Europei să crească achizițiile pentru a compensa pierderea de gaze din Rusia. Astfel, politica de zero covid a Chinei a acționat ca o contrapondere la invadarea Ucrainei de către Rusia – o gafă ajutând la salvarea Europei de cealaltă.
Analiștii presupun că va fi o creștere modestă a importurilor de GNL în China, în acest an, pe baza contractelor deja semnate de cumpărători și a reticenței lor de a cumpăra GNL atunci când prețurile sunt ridicate. Dacă importurile își revin mai repede, Europa ar putea resimți situația. Într-un test de stres recent, Agenția Internațională pentru Energie (AEI) a presupus că cererea chineză va crește cu aproximativ un sfert în anul următor, revenind la nivelurile din 2021; Rusia va întrerupe în întregime gazul pompat prin conducte în Europa; iar iarna se va instala la timp. Într-un astfel de scenariu, Europa s-ar confrunta cu un deficit de 27 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul a 7% din cererea anuală, chiar și după ce se iau în considerare eforturile actuale de a crește oferta. AEI avertizează că, dacă nu se face nimic altceva, Europa ar putea fi obligată să introducă raționalizarea.
Impactul asupra petrolului ar putea fi, de asemenea, semnificativ. Dacă economia Chinei își va reveni complet în 2023, va crește treptat importurile de țiței pe tot parcursul anului, până când va adăuga o medie de 1 milion de barili pe zi, consideră Soni Kumari de la banca ANZ. Acest lucru va compensa cererea redusă din Europa și America, ambele atrăgând recesiunea. Într-adevăr, Goldman Sachs estimează că apetitul sporit al Chinei ar putea crește prețul petrolului cu aproximativ 15 dolari pe baril. Prețul Brent-ului ar putea depăși din nou 100 de dolari în al treilea trimestru al acestui an, făcând și mai dificilă lupta globală împotriva inflației.
Prețurile mai mari ale mărfurilor vor fi un avantaj pentru exportatori precum Chile și Brazilia, dar i-au afectat pe vecinii importatori de energie ai Chinei. Pentru India, pierderea din cauza prețurilor mai mari poate anula câștigurile din creșterea exporturilor către continent. Alte țări, mai strâns legate în lanțul de aprovizionare al producției din China, par mai bine plasate pentru a beneficia. Dar statisticile brute pot fi înșelătoare. Deși exporturile de mărfuri ale Taiwanului către continent au fost echivalente cu peste 15% din PIB în 2021, multe au fost componente pentru produse care sunt vândute în cele din urmă clienților din afara Chinei și, prin urmare, ar putea fi neafectate de schimbarea politicii.
Cel mai mare impuls pentru vecini va veni nu din vânzarea de bunuri către China, ci din vânzarea destinațiilor turistice cetățenilor chinezi. Ni Na, o mamă a doi copii din Shanghai, călătorea peste hotare de aproximativ cinci ori pe an înainte de pandemie, petrecând adesea trei sau patru luni pe an în afara țării. Ea a încercat să călătorească o dată în China, în 2022, doar ca să renunțe în fața restricțiilor. Când cerințele de carantină la intrare vor fi ridicate, doamna Ni se va întoarce la drumurile sale. În așteptare, ea și-a reînnoit pașaportul și documentele de călătorie ale celor doi fii ai săi.
Thailanda, o destinație populară, s-ar putea bucura de un impuls de creștere cu trei puncte procentuale odată ce China se va redeschide complet, consideră Goldman Sachs. Acest lucru ar elimina incertitudinea care afectează prețurile activelor locale, inclusiv moneda, spune Arup Raha, de la Oxford Economics. Aceasta, la rândul său, ar reduce presiunea asupra băncii centrale a Thailandei de a crește ratele – o libertate binevenită într-o țară în care producția este încă sub potențial. Dar cel mai mare câștigător de pe urma redeschiderii va fi Hong Kong. Creșterea exporturilor, care includ turismul, ar putea spori PIB-ul cu aproape 8% după redeschiderea completă. Orașul atrăgea peste 4 milioane de vizitatori de pe continent în fiecare lună. Fără ei, s-a simțit mai încăpător, dar mai sărac.
Cum vinde Xi întoarcerea cu 180 de grade
Partidul Comunist este abil în a rescrie istoria pentru a se potrivi nevoilor sale. Cu toate acestea, domnul Xi se va chinui să se scuture de daunele aduse reputației sale în 2022. Aplicarea neîndemânatică a zero-covid, urmată de abandonarea sa grăbită, va fi considerată pe veci o eroare. Multe case de investiții și-au ajustat evaluările de risc pentru China și vor aloca mai puțin țării în următorii trei ani, dacă nu sunt compensate pentru asta. Aproximativ 18 miliarde de dolari în valută au ieşit din China în noiembrie, faţă de 11 miliarde de dolari în octombrie. Se preconizează că aceste ieșiri se vor inversa atunci când economia Chinei se va stabiliza, în 2023, dar este puțin probabilă o revenire rapidă la tipul de intrări observate înainte de pandemie.
S-au produs daune profunde unor părți ale lanțului de aprovizionare al Chinei. Un focar de covid, urmat de proteste, la o fabrică care produce modelul iPhone 14 al Apple, din centrul Chinei, a întârziat comenzile pentru produs. Pentru firmele străine, criza a fost prima legată de interferența politicii centrale cu angajamentul oficialilor locali de a menține fabricile în funcțiune. Multe companii sunt acum dispuse să plătească costuri mai mari pentru a produce în altă parte. Luați în considerare procesul de lansare de noi produse, care necesită un flux aproape continuu de cercetători și oameni de știință între sediul central, situat de obicei în Occident, și fabricile din China. Anii covid au făcut imposibil acest dans. Inginerii au încetat să mai vină în vizită și au fost lansate mai puține produse noi în țară. Firmele multinaționale au fost forțate, adesea fără tragere de inimă, să se desfășoare în altă parte.
După trei ani de zero-covid, directorii s-au simțit confortabil cu mutarea din China. Investițiile în noi fabrici „greenfield” au încetinit brusc, potrivit unor măsurători. În același timp, numărul firmelor care decid să își mute operațiunile în afara Chinei a crescut, spune Alex Bryant, de la East West Associates, consultant în lanțul de aprovizionare. Majoritatea relocărilor la care firma domnului Bryant a asistat in ultimul an au fost plecări. El crede că redeschiderea Chinei este puțin probabil să ducă la o modificare imediată în sens opus a traficului.
Factorii politici se trezesc în fața pericolului. Delegațiile oficialilor și oamenilor de afaceri din Fujian, Guangdong, Jiangsu, Sichuan, Zhejiang și din alte părți plănuiesc călătorii în străinătate pentru a „prinde comenzi” și a recâștiga investitorii, potrivit unei relatări din presa de stat. „O întâlnire valorează cât o mie de e-mailuri”, se spunea. La începutul lunii decembrie, liderii Chinei au anunțat concentrarea pe atragerea de bani străini, subliniind că guvernele locale ar trebui să acorde prioritate găsirii de investitori. Un astfel de limbaj nu a mai fost folosit de mulți ani la o reuniune a Biroului Politic, notează Robin Xing, de la banca Morgan Stanley. „În mod clar, vor să-și păstreze locul în lanțul global de aprovizionare”, spune el. Cu toate acestea, compensarea haosului din 2022 va necesita teribil de multe întâlniri. >>
