<< În ciuda negărilor oficiale repetate, eforturile comune ale lumii democratice provoacă daune tot mai mari economiei ruse >>, scrie Kseniya Kirillova, într-o analiză CEPA.
<< Rusia este acum lider mondial la numărul de sancțiuni impuse (peste 5.500 de măsuri), depășind chiar și Iranul. În timp ce Kremlinul insistă că singura parte afectată de aceste măsuri este Occidentul însuși, experții economici și chiar propagandiștii săi se chinuie acum să nege efectele asupra sectoarelor cheie ale economiei, în urma războiului neprovocat, de agresiune împotriva Ucrainei.
În timpul unui summit pe probleme economice, din 17 iunie, Vladimir Putin a spus că „blitzkrieg-ul” măsurilor care vizează țara sa a eșuat, că nu își asumă Kremlinul nicio responsabilitate pentru recesiunea economică globală și că totul este sub control. În aceeași zi, șeful Sberbank a spus că i-ar putea lua Rusiei un deceniu pentru a reveni la performanța de dinainte de invazie. Jumătate din importurile și exporturile țării au fost afectate de sancțiuni. Inflația este la 17% și este în creștere, în timp ce în 2022 producția națională va scădea prin orice, de la 8% la 30%.
Unii experți occidentali recunosc că, într-adevăr, costurile cauzate de sancțiuni vor afecta atât SUA, cât și UE și, în cele din urmă, vor afecta restul lumii. Propaganda rusă a citat cu bucurie astfel de articole, dar multă vreme a ignorat orice consecință a restricțiilor de acasă.
În ciuda acestui fapt, realitatea dură a început să iasă la iveală. De câțiva ani, Rusia se confruntă cu sancțiuni de nivel inferior și lucrează pentru a produce (sau a introduce ilegal) ceea ce are nevoie. Dar acest proces pare să fi fost un eșec – ceva recunoscut acum de Andrei Klișas, șeful Comitetului Consiliului Federației pentru Legislație Constituțională și Construirea Statului, care a spus că „programul de înlocuire a importurilor a eșuat complet”, și singurul lucru pe care șefii industriei îl pot face este să se laude cu „rapoarte de bravură”. Economistul și profesorul de la Universitatea de Stat din Moscova, Natalia Zubarevici, este de acord. E practic imposibil să înlocuiești ceva în acest moment.
Ea a arătat că industria auto, printre altele, este foarte dependentă de importuri. Au fost cumpărate mașini străine, dar acum ar fi greu de întreținut. Chiar și la coaforul ei local, a remarcat ea, a lipseau opțiunilor de colorare a părului, deoarece importurile erau acum interzise. Între timp, lucrătorii vor primi contracte cu normă parțială, iar firmele de servicii mai mici din domenii precum fitness și catering se vor „prăbuși” pur și simplu din cauza cererii mai scăzute.
„Economia rusă este foarte strâns integrată în lumea globală”, a spus ea.
În mod similar, un raport al Școlii Superioare de Economie, New Contours of Industrial Policy, observă că sectoarele cheie ale industriei depind în mod critic de importurile din UE și SUA. Autorii subliniază că va dura ani de zile pentru a găsi alternative și nu este posibil în fiecare sector. De exemplu, ponderea componentelor importate în industria prelucrătoare ajunge la 46%, iar în unele industrii depășește jumătate.
Situația nu este mai bună în industria farmaceutică. Ponderea medicamentelor importate în 2021 a fost de 67%. În același timp, potrivit presei, chiar și pentru așa-numitele medicamente rusești componentele și echipamentele de producție sunt în mare parte cumpărate din străinătate. Potrivit Nataliei Zubarevici, 80-85% din materiile prime din care sunt fabricate medicamentele rusești sunt importate.
Același lucru este valabil și în alte sfere. Importurile pe piața de piese auto constituie 95%; jocuri și jucării 92%; pantofi 87%; echipamente de telecomunicații 86%; îmbrăcăminte 82%; parfumuri, cosmetice și detergenți 57% și așa mai departe. În aprilie, președintele Consiliului Federației, Valentina Matvienko, a recunoscut că a fost surprinsă să descopere că Rusia nici măcar nu își produce propriile cuie.
Canalele Telegram pro-Kremlin au început acum să publice periodic opiniile experților care indică adevărata situație din economia rusă. Astfel, șeful centrului analitic Politgen, Iaroslav Ignatovski, a recunoscut că în ultimii opt ani nu s-a purces la nicio înlocuire a importurilor și că principalele sectoare ale economiei depind serios de produsele occidentale, inclusiv de echipamente din sectorul petrol și gaze. În sectoarele tehnologice (producția de microcipuri și software), experții afirmă că țara este în urmă cu 10-15 ani față de Occident.
Chiar și reprezentanții unuia dintre principalele grupuri de analiză, Clubul de discuții Valdai, în cea mai recentă publicație, notează cu prudență că Rusia nu ar trebui să abandoneze toate practicile economice occidentale și că o revenire la modelul sovietic „nu poate decât să sporească dificultățile cu care se confruntă Rusia în prezent”. Raportul este neobișnuit de clar. În special, autorul său admite că „Moscova . . . pierdea în mod clar în fața Uniunii Europene și a altor`jucători` occidentali în chiar modelul de integrare economică”, nu și-a acceptat înfrângerea și apoi „a răsturnat tabla de șah”, distrugând toate regulile existente anterior.
„Nu este clar cum va fi finalizat noul proiect legat de producția de gaz natural lichefiat Arktika LNG2. Interzicerea exporturilor de metale feroase către Europa și Statele Unite a determinat Severstal și Magnitogorsk să anunțe o reducere a producției de metale cu 20-40% în iunie. . . Cel mai probabil, reducerea va fi în jur de 50%”, spune Zubarevici.
În iunie, ziarul de afaceri Vzgliad a recunoscut, de asemenea, că piața auto din Rusia a avut probleme serioase, cu „o prăbușire a vânzărilor de mașini noi în Rusia, așa cum nu s-a mai întâmplat până acum, chiar nici în anul de criză din 1998”. Se așteaptă ca o treime dintre afacerile dealerilor să se închidă.
În timp ce experții, indiferent de opiniile lor, sunt de acord că aceste dificultăți vor afecta în primul rând bunăstarea rușilor de rând, tocmai acest lucru îngrijorează autoritățile ruse în cea mai mică măsură. Ei sunt de foarte multă vreme ultimii pe lista preocupărilor Kremlinului. >>
