Chișinăul în mâna socialiștilor. De ce s-a ajuns aici. Când va răsturna Dodon Guvernul Sandu?

Rezultatul alegerilor de la Chișinău este unul surprinzător. Socialiștii câștigă orașul după ce timp de 15 ani, Chișinăul a fost condus de pro-europeni, scrie fostul consilier prezidențial, Cristian Hrițuc, pe blogul său.

Mai jos, analiza integrală publicată de acesta:

Andrei Năstase a pierdut aceste alegeri în fața lui Ion Ceban și asta după ce acum un an jumătate le câștigase. În alegerile anticipate, din iunie 2018, când s-a desfășurat turul II pentru Primăria Chișinău, prezența la vot a fost de 39,1% adică 248.946 votanți:

1. Andrei Năstase (ACUM) – 52,57% / 129.432 voturi
2. Ion Ceban (PSRM) – 47,43% / 116.789 voturi

Fenomenul care s-a întâmplat azi este unul foarte ciudat. La o prezență aproape ca cea de data trecută 37.78%, rezultatele sunt total inversate. La ora aceasta, fără să fie rezultate finale, Ceban are 52.39% și Andrei Năstase 47.61%.

Comportamentul alegătorilor din Chișinău s-a schimbat. În ultimii 15 ani, a fost un tipar. Candidatul pro-european câștiga întotdeauna în turul doi, chiar dacă pierdea în turul 1 și asta pentru că în Capitală și în suburbiile înconjurătoare era un electorat pro-românesc, pro-european. De data aceasta nu a mai funcționat.

Ce s-a schimbat într-un an și jumătate de când Năstase a câștigat? De ce s-a întors electoratul din Chișinău la 180 de grade?

Este cunoscut faptul că există o inerție a votului. Niciodată un partid sau un candidat care a obținut un rezultat bun nu pierde dramatic, de pe azi pe mâine, decât dacă există un eveniment catastrofal. Există un comportament al votantului care este oarecum liniar, nici el nu evoluează brusc. Oamenii care au votat un anume partid sau o persoană tind să îi acorde acestuia încredere pe o perioadă mai lungă. Sunt rare cazurile când se schimbă radical, peste noapte și, într-un an jumătate, efectiv se întorc. Cum iar, în proporții mari, sunt cam aceeași alegători care vin la vot, “grosul” populației care votează e același.

Ce s-a întâmplat în Chișinău arată câteva lucruri care vor trebui gestionate foarte atent.

1. Electoratul de dreapta, pro european a fost dezamăgit de alianța cu PSRM. El nu a putut înghiți povestea și probabil nu a mai avut motivația să vină. Nu a mai funcționat factorul geostrategic. De ce? Atât timp cât tu faci alianță cu cel pe care îl condamnai, nu poți să mai fluturi amenințarea, să o folosești ca mesaj de campanie, ca sperietoare și să ceri astfel voturi. Năstase a făcut și de această dată, amenințând că fuge din țară dacă Chișinăul cade în mâna socialiștilor.
2. Unioniștii s-au radicalizat. Indiferent de ce zice propaganda rusă sau propaganda lui Dodon, s-a văzut că au existat 15 procente care au votat candidați unioniști, Chirtoacă, Țîcu. Aceștia făceau de multe ori diferența. Se pare că acum n-au mai făcut-o, de ce? O mare parte dintre ei sunt cei care au aflat din gurile bunicilor de atrocitățile făcute de ruși. Greu să îi ceri unui unionist să îl voteze pe aliatul socialiștilor, mulți au preferat să stea acasă.
3. Năstase este un lider consumat. El nu mai poate aduce plus valoare blocului ACUM, alegerile din Chișinău au fost pierdute de Năstase inclusiv datorită comportamentului său. Declarațiile lui din timpul campaniei, lipsite de credibilitate, jocul teatral, au fost cele care au dus la acest rezultat. Năstase a luat în turul 1 mai puțin decât formațiunea sa. El nu a fost un lider tractor, el a fost un bolovan legat de piciorul partidului. În Consiliul General, ACUM a luat 33.30%, iar el ca și candidat la primăria Chișinău a luat 31.08%.
4. Cred că se prefigurează un curent eurosceptic. Este greu să îi explici moldoveanului acum, cum se poate ca Germania să facă un pact cu Rusia, să pună la masă două partide total diferite, iar în același timp, UE să nu ofere o perspectivă clară de aderare. Este greu de crezut că cetățeanul simplu mai poate fi ținut cu povești despre ”drumul spre vest”, când Vestul îi cam dă un picior în fund și îi spune, hai că poți să stai și în “no man’s land”.

Ce efecte vor fi?

În acest moment, PSRM este întărit. Victoria în Chișinău este una simbolică, care face cât toate procente la un loc obținute în restul țării.

PSRM are acum Președintele țării și primarul orașului care ține 75 din economia Moldovei. Nu mai vorbim despre primarii din teritoriu. Are CSAT-ul, toate structurile de forță.

Mai mult de atât, PSRM deține majoritatea în Parlament și se pregătește să și-o consolideze prin preluarea unui grup de parlamentari care vor să plece de la PDM.

Dodon a stat în ultimele luni și a adunat toți oamenii buni care au lucrat în structurile guvernamentale și pe vremea regimului Plahotniuc. Oameni de sistem, specialiști în domeniile lor, au fost prigoniți de către cei de la ACUM. În schimb, Dodon i-a adus și i-a făcut consilieri prezidențiali.

Președintele moldovean a început să se întărească din ce în ce mai tare. De la atribuțiile CSAT și până la preluarea unor organe de presă.

De ce?

Pentru că, la un moment dat, va folosi toate aceste instrumente pentru a acapara puterea total. Momentan, îi convine să ocupe și spațiul de opoziție și pe cel de guvernare. Când îi convine, e la putere și face jocuri pentru numirea procurorului general, când nu îi convine, e în opoziție și o amenință pe Maia Sandu că rupe coaliția.

Până după prezidențiale, probabil va sta liniștit. Trebuie să obțină înainte acordul Moscovei să rupă alianța, dar după…

Cei care se bazează că rușii respectă înțelegerile și că pactul ruso-german va fi valabil pe o durată de 4 ani, uită cu cine stau de vorbă. La momentul potrivit, când totul va fi pregătit, vom asista la debarcarea Maiei Sandu și preluarea controlului total de către PSRM.

Cum căpușează oligarhii din Europa de Est și Europa Centrală subvențiile agricole ale UE