Cifrele care nu ne-au șocat îndeajuns până să vină pandemia. În România, Covid-19 a găsit toate condițiile să ucidă cât mai mult

Foto: INQUAM/Virgil Smionescu

De ce mor atât de mulți români care s-au îmbolnăvit de Covid-19? Este una dintre cele mai presante întrebări din ultimele săptămâni, în condițiile în care avem de peste două și trei ori mai multe decese decât unele țări membre UE sau chiar decât vecinii non-UE (291,15/un milion de locuitori). În ultimele 30 de zile, rata mortalității s-a dublat, iar bilanțul infectărilor bate acum recorduri zi după zi.

„Cred că trebuie să privim lucrurile puțin mai extins și să ne uităm, pe de o parte, la problemele de sănătate ale populației, la modul în care ele sunt gestionate – și aici ne referim la deficitul de servicii de sănătate uniform repartizate în România, la speranța de viață, care diferă mult dacă ne uităm la București sau ne uităm la o regiune mai puțin dezvoltată din România”, explica, recent, Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”.

Iar ca „să privim lucrurile puțin mai extins” nici nu trebuie să ne uităm prea departe. E suficient să ne gândim la stilul propriu de viață și al celor dragi, apoi să răsfoim, neapărat, versiunea pentru România a Country Health Profile 2019. Documentul este întocmit de Comisia Europeană și reflectă nivelul de sănătate al românilor chiar înainte de startul pandemiei.

Cum mortalitatea, în contextul Covid-19, este dramatic influențată de bolile cronice de care pacientul suferea în momentul infectării, Country Health Profile împrăștie ceața. Datele înfățișează o Românie „campioană” la obezitate, boli cardiovasculare, cancer, tuberculoză, diabet. Prin urmare, e greu de pus rata cu care românii mor din cauza Covid-19 pe seama întâmplării și ghinionului.

„Interacţiunea COVID-19 cu bolile cronice şi factorii lor de risc, inclusiv obezitatea, hiperglicemia şi poluarea atmosferică, într-o creştere continuă la nivel mondial în ultimii 30 de ani, a creat condiţiile pentru o furtună, alimentând numărul morţilor din cauza COVID-19”, nota zilele trecute prestigioasa revistă medicală, The Lancet.

Ce înseamnă asta, concret, în cazul României? În Country Health Profile 2019, există o constatare care nu lasă loc de întors: „Ratele de deces din cauze care pot fi prevenite și tratabile sunt printre cel mai înalt din UE”.

Datele esențiale din raportul Comisie Europene:

  • Speranța de viață la naștere în România a crescut cu peste patru ani în intervalului 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani). Cu toate acestea, există mari disparități în speranța de viață în funcție de sex și de nivelul de educație, în special la bărbați: bărbații cel mai puțin educați se pot aștepta să trăiască cu aproximativ 10 ani mai puțin decât cei mai educați.
  • Boala cardiacă ischemică are o rată de decese de trei ori mai mare decât media europeană, iar împreună cu accidentele vasculare cerebrale formează principala cauză de deces, cu 550 de morți la 100.000 de locuitori.
  • Cancerul pulmonar este cea mai frecventă formă de cancer care duce la deces, cu o rată a mortalității care a crescut cu aproape 14% din 2000, din cauza procentului ridicat de fumători. Aceeași tendință se înregistrează și la alte tipuri de cancer, în special cele colorectale și de sân.
  • România se confruntă cu provocări în controlul unor boli infecțioase, cu cea mai mare rată de cazuri de tuberculoză din UE.
  • Aproximativ jumătate din toate decesele din România sunt atribuite factorilor de risc comportamentali. Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32%) decât al femeilor (8%).
  • Ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10%), dar ratele de supraponderalitate și obezitate la copii au crescut în ultimul deceniu, ajungând la 15%.
  • Rata consumului excesiv de alcool (35%) depășește cu mult media UE de 20%. La bărbați, rată trece de 50%.
  • Ca și în alte țări, proporția persoanelor care au raportat o stare bună de sănătate scade brusc odată cu vârsta: de la 94% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 44 de ani, la 69% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani și 23% dintre cei cu vârsta de 65 și peste. Acest declin este mai accentuat decât media UE, unde vorbim de 87,5% pentru cei cu vârste cuprinse între 16 și 44 de ani, la 66,8% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani și 41,4% pentru cei cu vârsta de 65 și peste în UE în ansamblu.
  • Cei câțiva ani de viață rămași după vârsta de 65 de ani sunt petrecuți cu boli cronice sau dizabilități, într-un procente care depășește media UE.
  • 31% dintre românii peste 65 de ani raportează unele limitări în activitățile lor cotidiene, precum îmbrăcatul și hrănitul, cu mult peste media UE.

Dieta și sedentarismul

Potrivit Country Health Profile 2019, un număr mare de români duc o viață nesănătoasă: „Aproape trei cincimi dintre adulții români (59%) declară că nu mănâncă cel puțin o bucată de fructe zilnic și o proporție similară nu consumă legume, în ciuda campaniilor recente de alimentație sănătoasă. Aceste cifre sunt mult mai mari decât în majoritatea UE țări. La 38%, numărul adulților români care raportează o activitate fizică cel puțin moderată în fiecare săptămână este cel mai mic din UE. În ciuda prevalenței dietelor nesănătoase și a activității fizice scăzute, rata obezității la adulți în România este cea mai scăzută din UE (doar unul din zece adulți era obez în 2017, în timp ce media UE era de 15%). A fi supraponderal sau obez devine din ce în ce mai mult prevalent la copii, cu unul din șase adolescenți supraponderali sau obezi, în 2013-2014”.

Raportul Comisiei Europene, citat mai sus, reflectă și starea istmului medical. O variabilă cu rol decisiv în contextul unui șoc pandemic:

  • „Cheltuielile cu sănătatea din România sunt cele mai scăzute din UE, atât pe cap de locuitor (1 029 EUR, media UE 2 884 EUR), cât și ca proporție din PIB (5%, 9,8% UE).
  • Ponderea cheltuielilor cu sănătatea, finanțate public (79,5%), este în concordanță cu media UE (79,3%) și, în timp ce plățile din buzunar sunt în general reduse, cu excepția medicamentelor ambulatorii, plățile informale sunt substanțiale.
  • Trecerea la îngrijirea ambulatorie se află într-un stadiu incipient, cu mai mult de 42% din cheltuielile cu sănătatea în continuare direcționate către îngrijirea spitalicească (comparativ cu media UE de 29%). Suma totală pe cap de locuitor rămâne scăzută, în termeni absoluți, la aproximativ jumătate din ceea ce se cheltuie în UE
  • România cheltuie foarte puțin pe prevenire, doar 18 EUR de persoană în 2017, sau 1,7% din cheltuielile totale pentru sănătate, comparativ cu 3,1% în UE.
  • Sistemul de sănătate din România suferă în continuare de lipsă de medici și asistenți medicali. În 2017, erau 2,9 medici la 1000 de locuitori, a treia cea mai mică cifră din UE (media UE e de 3,6) și 6,7 asistenți medicali la 1000 de locuitori (media UE e de 8,5).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here