Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a prezentat, marţi, la sedul ministerului, proiectele de lege ale educaţiei naţionale din cadrul proiectului România Educată, el afirmând că aceste legi nu realizează o cosmetizare a sistemului de educaţie ci sunt cu adevărat o reformă a sistemului de educaţie şi că este cea mai largă consultare publică realizată vreodată pe tema educaţiei, transmite News.ro.
Ministrul Educaţiei a afirmat că în 27 septembrie 2021, Comisia Europeană a aprobat reforma numărul 1 din educaţie, elaborarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului România Educată, termenul asumat fiind trimestrul trei din 2023, septembrie 2023. Parlamentul European a validat în luna noiembrie această reformă.
”Astăzi, 12 iulie, la un an de la prezentarea raportului final al proiectului România Educată, Ministerul Educaţiei a transpus în texte de lege toate principiile din proiectul România educată. Avem două proiecte, unul pentru legea învăţământul preuniversitar România Educată şi unul pentru legea învăţământului universitar România Educată. Aceste proiecte de lege au fost elaborate de către Ministerul Educaţiei, cu resurse proprii, prin consultarea tuturor direcţiilor de specialitate”, a mai spus ministrul Educaţiei.
Sorin Cîmpeanu a precizat că, începând de mâine, 13 iulie, proiectele vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile, până pe data de 17 august, perioadă de consultare în care aşteaptă opinii de la toţi cei interesaţi în bunul mers al educaţiei.
”Reiterez faptul că abordarea proiectului România Educată a presupus şapte grupuri de lucru, plus un grup care a asigurat integrarea opiniilor exprimate de către peste 10.000 de persoane, pe parcursul consultărilor”, a spus ministrul, arătând că aceste propuneri au fost integrate în proiecte.
Cîmpeanu a mai afirmat că legitimitatea rezultă practic din ”cea mai largă consultare publică realizată vreodată pe tema educaţiei”. ”Proiectul România Educată beneficiază deja de o asumare guvernamentală explicită şi beneficiază de o asumare parlamentară, prin includerea în PNRR a capitolului România Educată, cu o pondere a finanţării de peste 12% din totalul PNRR”, a afirmat ministrul Educaţiei, arătând că tot Parlamentul a validat şi Strategia naţională de apărare a ţării, în care se regăseşte de asemenea un capitol dedicat educaţiei.
Proiectele vor fi disponibile de îndată după ce vor fi prezentate în Guvern, şi, după cele 35 de zile de consultare publică, va exista o perioadă scurtă de integrare a observaţiilor şi propunerilor rezultate în urma consultării.
”După data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate în Guvern, în forma îmbunătăţită, ele vor fi transmise Parlamentului, care îşi va începe parcursul normal pentru orice adoptare a oricărei legi”, a mai spus ministrul.
Sorin Cîmpeanu a spus că au beneficiat de consultare din partea Comisiei Europene şi OECD. Despre legi, ministrul a spus că ”arhitectura de sistem va fi complet schimbată”.
”Aceste legi nu realizează o cosmetizare a sistemului de educaţie ci sunt cu adevărat o reformă a sistemului de educaţie. (..) Legile vor putea să intre în vigoare după 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, după care urmează o perioadă de 8 luni pentru realizarea legislaţiei subsecvente”, a afirmat el.
Ministrul a menţionat că trebuie pregătită toate arhitectura de sistem astfel că toate instituţiile prezentate vor trebui să fie înfiinţate până la finalul lunii iunie 2023, pentru ca în septembrie 2023 să putem avea această reformă resimţită în fiecare şcoală de către fiecare elev şi fiecare profesor, în sensul transpunerii în realitate a prevederilor acestor proiecte de lege.
”În septembrie 2023 vom avea şi planuri cadru noi pentru liceu, şi curriculum noi (..). Spre exemplu, proporţia va fi 50% discipline în trunchiul comun, 20% specializare, pentru planurile de liceu, şi până la 30% curricumul la decizia şcoli, o schimbare radicală. Acest lucru se va întâmpla începând cu septembrie 2023”, a afirmat Cîmpeanu, precizând că vor fi puternic revizuite şi planurile cadru şi curriculum pentru învăţământul primar şi cel gimnazial”, a mai spus Cîmpeanu.
