Cine sunt în realitate luptătorii străini din Ucraina

Sunt europeni, africani sau americani, adepți ai supremației albe, islamişti radicali sau aventurieri. Luptători străini și mercenari de orice tip au mers în Ucraina pentru a lupta alături de o tabără sau de alta, punând mai multe probleme decât să ofere soluții, relatează AFP într-o analiză.

Sunt mii, zeci de mii? Cifrele variază foarte mult, dar niciuna nu este valabilă.

În schimb, cele două tabere își fac în mod regulat cunoscută prezența. „Luptătorii străini sunt un instrument important de propagandă”, conchide James Rands, analist la Janes Intelligence Institute din Marea Britanie. „Pentru ucraineni, prezența voluntarilor străini trimite un semnal trupelor și civililor lor că primesc sprijin internațional. Pentru ruși, cecenii și (mercenarii) grupului Wagner sunt unități care vin cu experiența conflictelor anterioare”, spune el.
La începutul lunii martie, Ministerul de Externe al Ucrainei spunea că aproximativ 20.000 de luptători străini, majoritatea din țări europene, s-au oferit voluntari.

Moscova, la rândul ei, mobilizează mercenari de la compania privată Wagner și s-a declarat în favoarea cooptării sirienilor.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a raportat inițial că 40.000 de luptători din armata siriană și milițiile aliate sunt pregătiți pentru desfășurare. Acum, spune că zeci de ofițeri au petrecut câteva zile în Ucraina și s-au întors în Siria, unde sunt instruiți sub supraveghere rusă.

Iluzii și incompetență

În orice caz, cifrele nu au nicio legătură cu cei aproximativ 40.000 de luptători care au plecat efectiv în Siria în anii 2010, potrivit experților occidentali. Recrutarea în această etapă pare individuală, spontană și evident ineficientă.

„În ciuda numeroaselor povești care circulă, nu există dovezi convingătoare că luptătorii străini fac diferența în prima linie”, spune James Rands.

Deseori, aceștia vin cu bagajul lor de probleme, iluzii și incompetență. Cer arme, nu vorbesc limba și nu cunosc nici terenul, nici cultura taberei pe care și-ar dori să o slujească.

Mai sunt și cei care sunt labili psihic. Dependenții de droguri, pușcăriași, ultraviolenți mânați de ideologii care nu au nicio legătură cu conflictul în care se angajează.

Majoritatea sunt, așadar, greu de integrat în unități sub o comandă coerentă, cu disciplină, și cu respect pentru tacticile adoptate.

„Unii au fost deja expulzați pentru probleme de sănătate mintală”, notează dr. Vera Mironova, de la Universitatea Harvard, care i-a cunoscut personal pe unii. „Mulți dintre ei nu se vor mai apropia niciodată de front”, spune ea, chiar dacă unii sunt gata să dea mită pentru a li se permite să lupte.

Daniel Byman, profesor la Universitatea Georgetown din Washington, face comparații cu alte teatre de război recente și observă că mulți voluntari sunt „fundamental inapți pentru zona de război”.

Nu rezistă la lucruri atât de elementare precum absența unei mese calde sau la faptul că sunt nevoiți să doarmă afară. „Mulți oameni au abilități scăzute și vor pleca acasă”, a spus americanul.

„Forțele speciale tik-tok”

La rândul său, James Rands evocă un videoclip cu ceceni rugându-se menit să-i intimideze pe adversari. În schimb, ucrainenii au reușit să îi geolocalizeze pe ceceni din cauza videoclipului și i-au prins în ambuscadă.

Liderul lor și câțiva soldați au fost uciși. „Ucrainenii îi spun + forțele speciale tik tok + sugerând că știu doar să facă videoclipuri bune”.

În mod clar, atât Kievul, cât și Moscova încearcă să organizeze această contribuție a luptătorilor care, pe termen lung, ar putea contribui la nivel local la operațiuni specifice.

Dar riscurile pe termen lung sunt majore, mai întâi în teatrul de război, apoi la întoarcerea în țările lor de origine.

Istoria a arătat în repetate rânduri că mercenarii se supun puțin sau deloc legilor războiului. Riscul crimelor de război crește masiv în prezența acestora, expunând populațiile civile și jurnaliştii.

Și spectrul acestor luptători care se angajează în alte proiecte violente este la fel de îngrijorător.

„Dacă războiul s-ar transforma într-o insurgență pe termen lung, scena se va schimba” și ar putea genera „narațiuni extremiste”, avertizează Naureen Chowdhury Fink, director executiv al think tank-ului Soufan Center.

La întoarcere, „mulți vor reveni căliți de experiența luptei și puternici în noile rețele internaționale care pot fi activate pentru noi cauze”, adaugă ea. „Cei care vor să facă rău ar putea fi mai capabili să facă acest lucru”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here