Trebuie să ştim unde sunt aceşti două milioane de copii care au părăsit Ucraina din cauza războiului cu Rusia şi niciun copil nu trebuie să se piardă, a declarat marţi, în plenul Parlamentului European, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în cadrul unei dezbateri privind modul în care UE îi poate proteja pe minorii care fug de conflictul din ţara lor, inclusiv împotriva traficului de fiinţe umane, relatează Agerpres.ro.
„Armata lui (Vladimir) Putin a ucis 158 de copii în Ucraina şi a rănit mulţi alţii. (…) Aceste crime de război nu trebuie să treacă nepedepsite”, a afirmat comisarul european pentru afaceri interne în plenul PE.
Înaltul oficial european le-a spus eurodeputaţilor că UE a creat o echipă comună de anchetă împreună cu Ucraina pentru a ancheta crimele de război şi crimele împotriva umanităţii.
În acelaşi timp, ea a anunţat că Europol a creat un task force care să combată traficul de persoane.
„Trebuie să ştim unde sunt aceşti copii, două milioane, niciun copil nu trebuie să se piardă”, a subliniat ea.
„Părinţii ucraineni contează pe noi să le protejăm copii, în timp ce ei luptă pentru ţara lor şi pentru valorile noastre comune europene”, a adăugat Ylva Johansson.
„Trebuie să avem un plan de acţiune împotriva traficului de persoane. Cu cât se prelungeşte războiul, cu atât creşte riscul pentru aceşti copii. Haideţi să le arătăm părinţilor că pot să se bazeze pe noi”, a pledat comisarul european.
Eurodeputata Hilde Vautmans, din grupul Renew Europe, a menţionat în intervenţia ei că, potrivit unor informaţii, 2.000 de minori ar fi dispărut de la începutul războiului din Ucraina. Asta ar reprezenta o cincime din numărul minorilor din Europa daţi dispăruţi, potrivit ultimului raport al Europol din 2016.
Pe de altă parte, comisarul european pentru afaceri interne a ţinut să menţioneze că „peste 160.000 de copii ucraineni au mers la şcoală azi (marţi – n.r.) într-un stat membru UE”, referindu-se probabil la Polonia, unde au ajuns peste jumătate din totalul refugiaţilor ucraineni, şi a dat asigurări că UE va publica manuale în limba ucraineană şi va ajuta la crearea de conţinut digital în această limbă.
De altfel, mai mulţi membri ai grupurilor ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni) şi ID (Identitate şi Democraţie) au atras atenţia asupra faptului că Polonia, care a dat dovadă de un comportament exemplar faţă de refugiaţi, este văduvită de fonduri UE, la fel ca şi Ungaria.
„UE sancţionează Polonia, care a primit 2,5 milioane de refugiaţi. Fondurile UE pe care ar trebui să le primim sunt acum blocate”, a spus Jadwiga Wisniewska, din grupul ECR.
La rândul său, Jean-Paul Garraud (ID) a afirmat că UE a impus „sancţiuni” Ungariei şi Poloniei, ţări care dau dovadă de „comportament exemplar faţă de refugiaţi”.
„Suntem scandalizaţi că stânga şi liberalii din UE fac presiuni ca să nu se deblocheze aceste fonduri de 30 de miliarde de euro pentru Polonia”, a mai spus el.
Juan Fernando Lopez Aguilar, din grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), care este preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile (LIBE) a PE, a fost de altfel întrebat de o eurodeputată din Polonia dacă va cere UE ridicarea acestei interdicţii de a utiliza banii din Fondul de redresare, iar el a răspuns negativ.
„Eforturile pe care le fac ţările care sunt în prima linie au fost recunoscute în întreaga Uniune. Dar nu aceasta este destinaţia finală a refugiaţilor din Ucraina. Ţările din prima linie au nevoie de ajutor, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să respecte verdictele instanţelor UE”, a spus eurodeputatul spaniol.
Un apel la ajutor pentru Ucraina şi ţările care suportă povara refugiaţilor a făcut şi Nathalie Loiseau, din grupul Renew Europe. Ea a cerut inclusiv ajutor alimentar pentru Ucraina, în condiţiile în care, a spus ea, „la Mariupol am auzit că se mănâncă câini”.
„Până acum familiile din Republica Moldova şi-au deschis casele şi împart cu refugiaţii ce au. Le cer donatorilor să ajute Moldova, să nu lase cea mai săracă ţară din Europa să suporte tot efortul”, a pledat ea.
O pledoarie la ajutor financiar au făcut şi eurodeputaţii români din grupul S&D Maria Grapini şi Victor Negrescu, care au vorbit despre cazul României.
„Situaţia este foarte gravă. 1,8 milioane de copii au plecat din Ucraina, iar 2,5 milioane au fost strămutaţi intern. Vorbim de destine, copii care au nevoie de sprijinul nostru. Trebuie să acţionăm oferind un pachet de servicii minimale la care ei să aibă acces. Ne trebuie resurse şi nu putem să lăsăm asta doar în seama statelor membre”, a spus Victor Negrescu.
La rândul său, eurodeputatul UDMR Lorant Vincze, din grupul PPE, a subliniat că asigurarea integrării copiilor din Ucraina trebuie să fie o prioritate pentru UE şi pentru statele membre, iar „guvernul României face eforturi însemnate pentru ca minorii ucraineni să-şi continue educaţia”.
Dragoş Pâslaru, din grupul Renew Europe, a spus în cadrul dezbaterii că statele UE trebuie să-şi folosească sistemele de securitate socială pentru a proteja aceşti copii de pericolele cu care se pot confrunta în drumul spre Europa, în primul rând traficul de carne vie.
„Weekendul acesta am văzut cu toţii atrocităţile armatelor lui Putin împotriva civililor din Bucea. (…) E vorba despre rezilienţa socială a UE, nu trebuie lăsat nimeni în urmă, (…) nu trebuie să lăsăm de izbelişte Ucraina. Trebuie să creăm o Europă în care imaginile din acest weekend să nu se mai repete”, a spus el în plenul PE.
