Comisia Europeană (CE) a trecut la acţiune împotriva Ungariei, la două zile după victoria în alegeri a suveranistului Viktor Orban, şi a anunţat că a declanşat o procedură care ar putea priva Budapesta de fonduri europene, din cauza unor acuzaţii de corupţie, relatează AFP, potrivit News.ro.
Lansarea acestei proceduri fără precedent a fost anunţat marţi de către preşedinta CE Ursula von der Leyen, în Parlamentul European (PE), care a aplaudat această iniţiativă.
Şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a acuzat Comisia de ”comiterea unei erori” şi de faptul că vrea să-i pedepasească pe alegătorii ungari din cauză că nu votat cum vrea Bruxellesul în alegerile de duminică.
Polonia, alt stat membru al Uniunii Europene (UE) aflat în conflict cu Bruxellesul în probleme de stat de drept, a scăpat unei asemenea proceduri, pentru moment.
Comisarul european însărcinat cu Bugetul, germanul Johannes Hahn, ”a dscutat cu autorităţile ungare şi le-a informat că vom trmite o scrisoare de avertisment în vederea activătii mecanismului”, a anunţat von der Leyen într-o sesiune de interpelare în PE.
Ea nu aprecizat ce conţine scrisoarea.
Însă, într-o scrisoare pe care a trimis-o în noiembrie Budapestei, CE şi-a exprimat îngrijorarea faţă de probleme privind licitaţiile publice, conflicte de interese şi corupţie.
O luptă insuficientă împotriva corupţiei este, de asemenea, motivul pentru care CE a blocat planul de relansare economică post-covid al Ungariei – subvenţii europene în valoare de 7,2 miliarde de euro.
Discuţii cu Budapesta în această privinţă ”nu permit în prezent să se găsească un teren de înţelegere”, a denunţat Ursula von der Leyen.
Viktor Orban – felicitat de către preşedintele rus Vladimir Putin, căruia îi este apropiat – i-a atacat pe ”birocraţii de la Bruxelles” în discursul în care a revendicat victoria în alegeri duminică, şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Bruxellesul a apreciat foarte puţin aceste comentarii, în toiul invaziei Ucrainei de către Rusia.
Mecanismul de ”condiţionare” este o procedură aflată în vigoare din ianuarie 2021, dar care nu a mai fost utilizată niciodată, care permite o suspendare a plăţii fondurilor europene unei ţări în care se constată încălcări ale statului de drept care aduc atingere finanţelor UE.
O eventuală suspendare sau o reducere a plăţilor este necesar să fie aprobată de cel puţin 15 dintre cele 27 de state membre UE, care să reprezinte cel puţin 65% din populaţia totală a UE.
O astfel de procedură durează între şase şi nouă luni.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat legalitatea acestei reglementări, la jumătatea lui februarie, când a respins recursuri în anulare formulate de Ungaria şi Polonia.
Parlamentul European exercita de luni de zile presuni asupra Comisiei Europene să activeze acest mecanism, însă Comisia a decis să aştepte unda verde a CJUE.
