Uniunea Europeană doreşte să negocieze un moratoriu internaţional pentru a interzice exploatarea zăcămintelor de gaz, petrol şi cărbune în Arctica şi ar putea interzice achiziţionarea de hidrocarburi extrase din această regiune, a anunţat miercuri Comisia Europeană.
”Cărbunele, gazul şi petrolul trebuie să rămână în subteran în această regiune”, a pledat comisarul european pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius, într-o conferinţă de presă.
Comisia, a spus el, doreşte să studieze împreună cu partenerii săi ”o obligaţie juridică multilaterală de a nu mai autoriza exploatarea rezervelor de hidrocarburi în Arctica sau în regiunile adiacente şi nici să cumpere aceste hidrocarburi dacă ar fi produse”.
UE se poate baza pe moratorii parţiale privind explorarea hidrocarburilor în Arctica instituite cu Statele Unite, Canada sau Groenlanda, a precizat comisarul european.
”Nu suntem naivi”, a admis el, apreciind că ”vor fi necesare eforturi diplomatice intense, dar UE trebuie să fie un exemplu”.
La rândul său, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a menţionat că ”Arctica se schimbă rapid din cauza impactului încălzirii globale, a concurenţei crescute pentru resursele naturale şi a rivalităţilor geopolitice”.
”Aceste evoluţii arată că Europa trebuie să îşi definească în general interesele geopolitice pentru a promova stabilitatea, securitatea şi cooperarea paşnică în Arctica”, a spus el, potrivit unui comunicat.
Diplomaţia UE este asociată cu pregătirea acestei strategii în Arctica de către comisarul Sinkevicius.
Această regiune, a susţinut Sinkevicius, ”se încălzeşte de trei ori mai repede decât restul planetei. Topirea gheţii şi dezgheţarea permafrostului în Arctica accelerează şi mai mult schimbările climatice şi au efecte enorme.
Cererea tot mai mare de combustibili pentru a relansa economiile afectate în întreaga lume de pandemia de COVID-19 determină o creştere a interesului pentru rezervele din regiune.
UE va trebui să convingă Statele Unite, Canada, Rusia, Norvegia, Islanda să accepte un astfel de moratoriu. Dar Rusia a făcut din exploatarea resurselor arctice – petrol, gaze şi minerale – o prioritate strategică.
”Zona arctică are un potenţial enorm. În ceea ce priveşte resursele, este vorba de 15 miliarde de tone de petrol şi o sută de mii miliarde de m3 de gaz. Suficient pentru zeci sau chiar sute de ani”, a subliniat în septembrie vicepremierul rus, Aleksandr Novak, citat de Agerpres.
Pe de altă parte, profitabilitatea exploatării acestor resurse va depinde în parte de ruta maritimă nordică, denumită şi pasajul de Nord-Est. Această rută arctică permite scurtarea la jumătate a distanţei faţă de ruta prin Canalul Suez şi urmează să simplifice livrarea de hidrocarburi către Asia de Sud-Est, conectând oceanele Atlantic, Pacific şi Arctic.
