Marius Lazurca. Foto: Ambasada României la Budapesta.
Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Marius Lazurca afirmă că declaraţia privind parteneriatul strategic între România şi Ucraina – semnată joi la Bucureşti de preşedinţii celor două ţări – indică şi depăşirea unei perioade de neîncredere între cele două state, nu doar faptul că cele două state pot face mai mult împreună. Lazurca afirmă că ajutorul financiar dat de România ţării vecine nu este o cheltuială, ci o o investiţie. „Dacă Ucraina ar fi căzut, cred că am fi regretat că nu am făcut mai mult pentru a o asista. Fără îndoială, ne-ar fi costat mai mult”, a declarat Marius Lazurca, potrivit News.ro.
„Discutăm despre formalizarea noului nostru nivel de ambiţie de mai multă vreme. Această declaraţie privind stabilirea unui parteneriat strategic între România şi Ucraina este pe de o parte bilanţul lucrurilor bune pe care le-am făcut (…) Documentele semnate, mai cu seamă, printre rânduri, aluziv, indirect semnalizează şi această perioadă de neîncredere pe care am depăşit-o prin voinţă comună şi, cred, fără întoarcere”, a declarat Marius Lazurca, după vizita la Bucureşti a preşedintelui Ucrainei Volodimir Zelenski.
Consilierul prezidenţial a catalogat declaraţia privind parteneriatul srategic dintre cele două ţări ca fiind „un document aspiraţional” care „îşi propune să alimenteze cu o nouă ambiţie, cu o nouă viziune, cu noi resurse de creativitate politică şi nu numai o relaţie care poate maim mult”.
Lazurca subliniază că mesajul acestei declaraţii este că „ţările noastre au crescut suficient încât să ne putem permite să facem mai mult împreună”.
Lazurca a vorbit, într-un interviu cu jurnalistul Lucian Mîndruţă, şi despre mesajele celor care susţin că România a dat prea mult ajutor Ucrainei, fără a primi pe măsură, în schimb.
„Ceea ce România face, ca orice alt stat, împreună cu vecinii săi este o investiţie în propria siguranţă, în propria posteritate şi în perspective mai bune pentru propriul viitor”, spune Lazurca.
„Ceea ce pare să fie o cheltuială, în raport cu Ucraina, este, de fapt, o investiţie. O parte din cifre au fost recent făcute publice în urma unei interpelări parlamentare adresate Ministerului Finanţelor, este vorba de circa 8 miliarde de lei. Felul în care s-a făcut calculul şi felul în care s-a ajuns la această cifră îmi scapă. După părerea mea, este irelevant felul în care România a decis să investească resurse financiare şi nu numai în relaţia cu Ucraina. Ceea ce este relevant este că România continuă să fie în siguranţă în raport cu agresiunea rusă care, dacă Ucraina ar fi căzut – şi poate că, în lipsa efortului colectiv de a o asista, Ucraina ar fi căzut – dacă Ucraina ar fi căzut, cred că am fi regretat că nu am făcut mai mult pentru a o asista. Fără îndoială ne-ar fi costat mai mult”, a mai declarat Marius Lazurca.
Consilierul lui Nicuşor Dan pe securitate: Mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine ipoteza că în adâncimile obscure, oculte, ale statului român există o instalaţie care produce loialitate faţă de Federaţia Rusă
Consilierul pe securitate naţională al preşedintelui Nicuşor Dan, Marius Lazurca, afirmă că din experienţa sa profesională nu a constatat că în aşa-numitul „deep state” din România ar exista oameni cu funcţii de conducere care să fie loiali puterii de la Kremlin. „Mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine ipoteza că în adâncimile obscure, oculte ale statului român există o instalaţie care produce loialitate faţă de Federaţia Rusă”, spune Lazurca.
Marius Lazurca a fost întrebat, la podcastul lui Lucian Mîndruţă, unde se află România în raport cu Rusia, în condiţiile în care unii dintre politicieni, unii chiar cu funcţii în „estalishmentul profund” de la Bucureşti, prezintă idei care arată simpatie faţă de Federaţia Rusă.
„Dacă aşez în balanţă toată experienţa mea profesională, mi-e greu să găsesc argumente care să sprijine această ipoteză şi anume că, în adâncimile, în măruntaiele obscure, oculte ale statului român, există o instalaţie care produce loialitate faţă de Federaţia Rusă, o maşinărie infernală care asociază ocult şi deopotrivă strâns România la Federaţia Rusă”, a răspuns Marius Lazurca.
Acesta a vorbit şi despre faptul că există, în România, oameni care simpatizează cu ideile promovate de puterea de la Moscova, arătând că „există în adâncul naţiunii române o neîncredere faţă de Rusia generică care face imposibilă sau, în orice caz, foarte dificlă, naşterea acestui monstru ocult care ar fi în legătură cu fenomene mai vizibile de pe scena politică”.
„Eu personal nu văd atât de negru (situaţia – n.r.). Nu pretind că viziunea mea este clară şi exactă. Îmi menţin, totuşi, această rezervă care, în această speţă pleacă de la următoarea observaţie: întrebaţi pe şleau, românii rămân pro-europeni, pro-americani. Pe acest fond statistic, confirmat de măsurătorile sociologice, apar totuşi partide care par să contrazică această prefetinţă solidă a românilor. Cred că explicaţia ar trebui să fie ceva mai sofisticată”, adaugă Marius Lazurca.
Marius Lazurca, după întâlnirea cu Zelenski: Combinaţie paradoxală, în lectura mea, între o persoană foarte afabilă, cu o dezinvoltură evidentă de comunicare şi de relaţionare cu cei din jurul lui, în egală măsură, o personalitate extraordinar de intensă
Marius Lazurca, consilierul preşedintelui Nicuşor Dan pe probeme de securitate naţională, a vorbit despre Volodimir Zelenski după întâlnirea pe care şeful statului a avut-o cu omolgul ucrainean. Lazurca a arătat că Zelenski este, în opinia sa, „combinaţie paradoxală între o persoană foarte afabilă, cu o dezinvoltură evidentă de comunicare şi de relaţionare cu cei din jurul, lui, în egală măsură o personalitate extraordinar de intensă”, iar discursul său ascunde dramele poporului ucrainean.
„Preşedintele Zelenski este, într-adevăr, această combinaţie paradoxală, în lectura mea, între o persoană foarte afabilă, cu o dezinvoltură evidentă de comunicare şi de relaţionare cu cei din jurul, lui, în egală măsură o personalitate extraordinar de intensă. Există, aşadar, un Zelenski, dacă doriţi, dublu, o persoană extraordinar de mobilă, o persoană, fără îndoială, fermecătoare şi cu un talent de a dialoga absolut evident şi cuceritor. În egală măsură, simţi că tot ceea ce spune vine dintr-o experienţă dramatică, dacă nu traumatică, şi că în ciuda învelişului de ciocolată, sau de retorică binevoitoare, tot ceea ce spune cîntăreşte foarte greu şi adesea cântăreşte în drame ale familiilor ucrainene, în sînge, în victime, în oraşe făcute zob, în destine făcăte praf”, a afirmat Marius Lazurca într-un interviu acordat jurnalistului Lucian Mîndruţă.
Acesta a adăugat că „ceea ce pare să fie un politician extraordinar de dezinvolt şi de talentat ascunde şi această viziune extraordinar de intensă” asupra naţiunii sale care se află într-o situaţie tragică.
Lazurca l-a catalogat pe Zenenski drept „un lider înnăscut”, „abil, capabil să îşi apere interesele cu dezinvoltură şi cu dexteritate”, iar anii de război l-au ajutat în relaţiile internaţionale.
Marius Lazurca, despre discuţiile cu delegaţia din Ucraina: Nu a fost o tocmeală, ceea ce noi am încercat să facem este să identificăm acele puncte unde interesele noastre, în fond, converg
Consilierul prezienţial Marius Lazurca afirmă că discuţiile dintre conducerea de la Bucureşti și delegaţia condusă de preşedintele Volodimir Zelenski nu s-au purtat „în termenii «ce au dat ei şi ce am luat noi»”, ci au fost „o punere în comun a unor interese care converg”.
„Nu aş traduce interacţiunea noastră cu delegaţia condusă de preşedintele Zelenski în termenii «ce au dat ei şi ce am luat noi», pentru că, de fapt, este o punere în comun a unor interese care converg, până la urmă, şi care pot menţine un nivel înalt de intensitate a relaţiei bilaterale. Nu a fost o tocmeală, ”mai laşi tu de la tine, mai las eu de la mine, mai pui tu, mai pun eu” şamd. Ceea ce noi am încercat să facem este să identificăm acele puncte unde interesele noastre, în fond converg, şi unde acţiunile noastre pot face masă comună”, a afirmat Marius Lazurca, după vizita preşedintelui Volodomir Zelenski la Bucureşti.
El a vorbit şi drepturile etnicilor români din Ucraina, arătând că autorităţile de la Bucureşti „nu au semntimentul că cer ceva” atunci când pledează pentru drepturile acestora.
Marius Lazurca a anunţat că România e gata să ofere burse, microbuze şcolare pentru etnicii români din Ucraina. Lazurca spune că acest lucru s-a făcut şi în trecut, iar în prezent există o „mini-sincopă a cooperării” în acest sens din cauza dificultăţilor bugetare şi a faptului că România nu are încă bugetul aprobat.
„Ceea ce România a afirmat, în jurul mesei de discuţii, este că suntem gata să creştem nivelul sprijinului nostru, însă nu este un sprijin unilateral, este un sprijin pe care îl oferim Ucrainei pentru ca împreună cu Ucraina să facem astfel de servicii unei părţi importate a societăţii ucrainene care se întîmplă să fie compusă din etnici români”, a mai afirmat Marius Lazurca.
Acesta a subliniat că ţările percepute drept „izolaţioniste”, preocupate numai de binele propriu, au dificultăţi pe scena internaţională şi inclusiv în relaţia cu instituţiile financiare globale.
Preşedintele Nicuşor Dan a explicat, joi, că documentul semnat cu preşedintele Ucrainean, Volodimir Zelenski, pe tema educaţiei va permite românilor din Ucraina să-şi continue educaţia în limba maternă în localităţile lor, în ciuda comasării de şcoli care este în derulare în ţara aflată în război.
”În primul rând, documentul semnat azi, aşa cum am spus, duce nivelul de protecţie al minorităţilor la strandardele stabilite de organismele internaţionale, Consiliul Europei. Dacă vorbim de educaţie, pentru că ăsta a fost subiectul, Ucraina are o reformă a educaţiei în care, în linii mari, comasează şcoli, şi, din perspectva acestui document, face o excepţie pentru minorităţi, astfel încât ei, bineînţeles, fiind mai puţini, să poată să-şi desfăşoare în localitatea lor educaţia în limba maternă”, a precizat Nicuşor Dan în conferinţa de presă comună cu Volodimir Zelenski.
Lazurca: E o eroare ipoteza conform căreia România ar fi devenit o ţintă în urma deciziei Parlamentului de a aproba dislocarea de capabilităţi militare ale SUA pe teritoriul său
Marius Lazurca, consilier al preşedintelui Nicuşor Dan pe problme de siguranţă naţională, precizează că Statele Unite ale Americii nu au „cerut” României o bază militară, ci oferă mai multă siguranţă cetăţenilor români. „După părerea mea, e o eroare să plecăm de la premisa că România a devenit o ţintă după debutul acestui conflict (din Orientul Mijlociu – n.r.) sau că a devenit încă mai mult o ţintă în urma deciziei Parlamentului României”, spune Lazurca.
Întrebat, în podcastul lui Lucian Mândruţă, dacă reprezentanţii Statelor Unite ale Americii vor să „târască” România în războiul din Orientul Mijlociu prin solicitarea de acces suplimentar la bazele aeriene de pe teritoiul românesc, consilierul pe securitate al preşedintelui Noicuşor Dan, Marius Lazurca a răspuns: „Nu, desigur!”.
„Americanii nu ne-au cerut o bază, americanii, în fond, au oferit ceva. Au oferit României posibilitatea de a găzdui capabilităţi militare foarte sofisticate, capabilităţi pe care, dacă memoria nu mă înşală, România nu le-a mai găzduit până cum şi care, prin prezenţa lor în România, cresc securitatea naţională şi siguranţa cetăţenilor. Sunt capabilităţi tehnice foarte sofisticate”, a adăugat Marius Lazurca.
El spune că e vorba, printre altele, despre avioane de realimentare în aer care se vor afla la baza de la Mihail Kogălniceanu, şi nu de avioane de atac.
„Este vorba despre capacităţi de tip radar, de conexiune satelitară, de supraveghere a spaţiului aerian şi cosmic, de avioane de realimentare. Aşadar, nu este vorba de capacităţi sau de echipamente militare care să aibă armament la bord, nu am văzut radare înarmate până în dinţi sau antene radio purtătoare de muniţie”, a adăugat Marius Lazurca, spunând că, atunci cînd vor sosi, aceste echipamente „vor sta pentru o perioadă limitată de timp în România”.
El spune că „e o eroare” ipoteza conform căreia România ar fi devenit o ţintă în urma deciziei Parlamentului de a aproba dislocarea acestor capabilităţi militare pe teritoriul său.
„După părerea mea, e o eroare să plecăm de la premisa că România a devenit o ţintă după debutul acestui conflict (din Orientul Mijlociu – n.r.) sau că a devenit încă mai mult o ţintă în urma deciziei Parlamentului României. Şi îmi aleg cu grijă cuvintele pentru că, într-adevăr, decizia cu privire la noile capabilităţi militare care vor sosi în România pentru o perioadă limitată de timp nu a fost luată de preşedintele României, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ci de Parlamentul României care este, până la urmă, forul reprezentativ al democraţiei româneşti”, a adăugat Marius Lazurca.
