Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a afirmat că au fost foarte multe solicitări să fie transmisă identitatea donatorilor pentru campania electorală a preşedintelui Nicuşor Dan şi a explicat că au fost făcute publice toate datele, atât cât permite legea, transmite News.ro.
”Am văzut acum două săptămâni foarte multă lume inflamată pe subiectul Nicuşor Dan. În anul 2025, în luna aprilie, Autoritatea Electorală Permanentă a constatat mai multe nereguli în documentaţia adusă spre rambursare de candidatul la Primărie Nicuşor Dan. Şi atunci a aplicat sancţiunea, a decis să nu ramburseze anumite sume, iar Departamentul de Control a considerat că anumite fapte ar putea să îmbrace conotaţie penală, motiv pentru care dosarul de la Departamentul de Control a fost transmis Parchetului General”, a declarat, vineri, Adrian Ţuţuanu, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că au fost făcute solicitări pentru ca identitatea donatorilor lui Nicuşor Dan să fie făcută publică.
”Avem foarte multe solicitări să spunem identitatea donatorilor la campania domnului Nicuşor Dan şi am făcut publice toate datele atât ne permite legea. Legea ar trebui să prevadă transparenţă totală, dar asta înseamnă că trebuie să o modificăm, legea 334 cu finanţarea”, a afirmat preşedintele AEP.
El a menţionat că instituţia pe care o conduce nu a primit nicio cerere de chemare în judecată din partea lui NicuşorDan.
”Domnul Nicuşor Dan este preşedinte în funcţie. Ştiţi foarte bine că se suspendă orice discuţie despre cercetarea penală. În schimb, mergem mai departe cu litigiile care sunt de natură civilă. Domnul Nicuşor Dan a înregistrat în luna decembrie 2025 o plângere prealabilă privind raportul de control şi decizia AEP. Am analizat acea plângere. A fost respinsă. Ştiţi din spaţiul public că domnul Nicuşor Dan a spus că nu împărtăşeşte punctul de vedere al AEP şi că va merge la instanţă. Instanţa competentă este Curtea de Apel Bucureşti. Nu avem astăzi nicio cerere de chemare în judecată. Probabil că nu a fost încă înregistrată şi a fost doar depusă. Habar nu am când primesc o citaţie, evident că o să vă pun la curent”, a mai transmis Adrian Ţuţuianu.
El a fost întrebat ce se întâmplă cu suma de 100.000 de lei donată de sora lui Nicuşor Dan în campania electorală.
”Atâta timp cât există o sesizare penală nu vreau să vin în spaţiul public cu privire la niciun candidat cu informaţii legate de sesizarea făcută de către AEP. Ce e public ştiţi, ce nu este public ţine de anchetă”, a subliniat Adrian Ţuţuianu .
El a fost întrebat dacă i-au fost solicitate informaţii din partea procurorilor pe această speţă.
”Primim cereri de documente de la parchetele care au fost sesizate pe mai multe teme şi privitor la mai multe partide şi candidaţi. Răspundem la absolut toate. (…) În acest caz de când sunt eu aici nu mi s-au cerut niciun fel de informaţii”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu,
El a explicat că cei care fac donaţii online trimit sume mai mici pentru a nu încheia un act la notar.
”AEP înţelege foarte bine cum funcţionează sistemul acesta de donaţii pe diverse platforme digitale.Problema de fond este alta. Legea te obligă atunci când faci o donaţie să faci un act autentic când depăşeşte valoarea prevăzută de lege. Asta e problema de fond. Ştiţi ce se întâmplă pe platformele online? Cineva care vrea să facă o donaţie şi să nu meargă la notar dă astăzi 200 de lei, mâine mai dă 500, adică splitează suma.AEP a considerat că asemenea mod de lucru alterează dispoziţiile Codului Civil. Este o formă mascată de ocolire a dispoziţiilor legale şi le-a sancţionat ca atare”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
Preşedintele Nicuşor Dan a reacţionat, în urmă cu două săptămâni. la reapariţia în spaţiul public, după aproape un an, a informaţiei referitoare la sesizarea penală a AEP vizând finanţarea campaniei sale, că, după ce în 2016 şi 2020, AEP i-a aplicat aceleaşi amenzi, anulate ulterior de instanţă, şi a făcut aceleaşi plângeri penale, instituţia nu a înţeles nici în 2025 donaţiile online. ”Dar nu a văzut nicio neregulă în finanţarea campaniei lui Călin Georgescu”, comentează preşedintele, dând şi exemplul Agenţiei Naţionale de Integritate şi al Inspectoratului de Stat în Construcţii, care, în opinia sa, ”caută virgule lipsă în documente şi se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună”.
”Referitor la informaţia privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o ştire nouă, ci preluarea unei ştiri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcţionarea instituţiilor, care caută virgule lipsă în documente şi se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună. AEP nu a înţeles nici în 2025 donaţiile online, deşi şi în campaniile din 2016 şi 2020 mi-a aplicat aceleaşi amenzi, anulate ulterior de instanţă, şi a făcut aceleaşi plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu a văzut nicio neregulă în finanţarea campaniei lui Călin Georgescu.”, a scris preşedintele pe Facebook.
Adrian Ţuţuianu a anunţat că 13 competitori din 26 de la alegerile locale parţiale întrunesc condiţiile pentru rambursarea cheltuielilor / Suma se ridică la 5,4 milioane de lei / Sume cerute de AUR şi USR nu vor fi remabursate integral
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a anunţat că din cei 26 de competitori electorali la alegerile locale parţiale, doar jumătate întrunesc condiţiile pentru rambursarea cheltuielilor. Suma validată pentru rambursare este de 5,4 milioane de lei. AEP nu rambursează în totalitate sumele cerute de AUR şi USR.
Adrian Ţuţuianu a prezentat, vineri într-o conferinţă de presă, care este situaţia rambursării sumelor legate de finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale parţiale.
”Avem 26 de competitori electorali, 13 competitori electorali, şapte partide politice şi şase persoane fizice care îndeplinesc condiţiile pentru rambursarea cheltuielilor. Au realizat 3% din voturile valabil exprimate. Din 26 doar 13 se califică pentru rambursări. Suma totală validată pentru rambursare este de 5.431.466 lei, din care 6.287.522 de lei sumă totală solicitată prin cereri de rambursare. PNL a solicitat rambursarea unei sume de 1,827.426 de lei. S-au verificat documentele şi întreaga sumă va fi rambursată. PSD a solicitat rambursarea a 1.735.704 lei, de asemenea, validată integral cererea de rambursare”, a declarat Adrian Ţuţuianu.
El a precizat că AUR a cerut rambursarea a 1.375.065 lei, dar a fost validată doar suma de 531.008 lei.
Ţuţuianu a explicat de ce a fost luată această decizie.
”Invalidarea unor cheltuieli din circumscripţia judeţeană Iaşi şi de la sediul central ca urmare a neîndeplinirii pragului de 3% din numărul de voturi valabil exprimate. Nu au fost probleme cu regularitatea actelor, ci nu au făcut scorul de 3% prevăzut de lege. Şi am invalidat cheltuielile din judeţul Buzău întrucât partidul a avut candidat doar pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, care nu intră în calculul procentului de 3%. Am invalidat şi câteva cheltuieli mici din judeţul Ialomiţa pentru că nu a fost demonstrată realitatea şi legalitatea serviciilor prestate”, a subliniat preşedintele AEP.
De asemenea, el a adăugat că USR a solicitat rambursarea sumei de 733.875 lei, din care 721.875 lei au fost validaţi şi 12.000 de lei, invalidaţi.
”La USR nu am rambursat 12.000 de lei pentru că au fost realizate materiale de propagandă înaintea campaniei electorale şi aduse pentru decont ca fiind materiale de campanie electorală”, a precizat Adrian Ţuţuianu.
Adrian Ţuţuianu: Numărul de posturi din aparatul central se reduce de la 280 la 223 / Unele direcţii au fost reorganizate ca servicii / În teritoriu sunt 40 de structuri – desfiinţăm 112 posturi
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a anunţat că numărul de posturi din aparatul central se va reduce de la 280 la 223 şi a explicat că unele direcţii au fost reorganizate ca servicii. El a precizat că din cele 40 de structuri teritoriale vor fi desfiinţate 112 posturi şi a explicat că acestea nu au fost organizate după nişte criterii şi sunt direcţii precum Tulcea şi Brăila care au câte doi angajaţi şi Dâmboviţa, care are 11 angajaţi.
Adrian Ţuţuianu a relatat, vineri, într-o conferinţă de presă, cum a evoluat numărul de posturi de la AEP.
”În 2012 instituţia avea 131 de posturi, din care 85 la sediul central şi 46 în teritoriu. În 2015, numărul de posturi a crescut la 269. Să aveţi în vedere 2015 ca anul în care s-au adoptat ultimele reglementări electorale. Din 2015 şi până astăzi, AEP nu a primit atribuţii suplimentare care să justifice o majorare a schemei de personal. În 2019, AEP avea 375 de angajaţi. Între 2020 – 2024, între 381 şi 407 posturi şi în 2025-2026 numărul de personal a variat între 390, iar astăzi este de 382. Deja sunt patru, cinci angajaţi din structurile din teritoriu care mi-au cerut transferul către alte instituţii unde au găsit un loc de muncă”, a declarat Adrian Ţuţuianu.
El a precizat că jumătate din această creştere se înregistrează în structurile teritoriale.
”Tot statistic, 51% această creştere se regăseşte în structurile teritoriale. Nu am întâlnit şi nu pot accepta ca să avem structuri teritoriale cu numele de direcţie care să aibă directori, directori adjuncţi şi ar trebui să aibă minim 15 posturi pe dispoziţiile Codului Administrativ, pentru că nu este necesar”, a explicat preşedintele AEP.
El a precizat că şi-a propus să realizeze reduceri prin reorganizarea instituţiei.
”În primul rând să ne încadrăm în dispoziţile Ordonanţei 7/2024, reducând cu 10% cheltuielile de personal faţă de 2025. Este o soluţie posibilă şi fundamentată pe proiectul de buget. (…) Nu îmi doresc doar o reorganizare pentru a reduce nişte costuri, vreau să facem o reorganizare care să facă o structură mai eficientă central şi local, o reorganizare care să asigure stabilitatea acestei instituţii pe următorii patru, cinci ani. Vreau să fie ultima reorganizare până în 2030”, a subliniat Adrian Ţuţuianu.
Preşedintele AEP a afirmat că 25 posturi de execuţie la nivel central care sunt neocupate vor fi desfiinţate.
”La centru, desfiinţăm 25 de posturi de execuţie. E adevărat că sunt neocupate. Ne organizăm pe direcţii cu 15 posturi de execuţie fiecare sau direcţii generale cu 25. Este motivul pentru care reducem numărul posturilor de directori şi directori adjuncţi, 15 funcţii dispar prin această reorganizare. Am desfiinţat posturile de consilieri la cabinetele demnitarilor”, a mai transmis preşedintele AEP.
El a anunţat şi o reducere a aproape 60 de posturi din aparatul central.
”Am desfiinţat posturile de directori adjuncţi la toate direcţiile, nicio direcţie generală sau direcţie nu are directori adjuncţi. Prin această structură, numărul de posturi din aparatul central se reduce de la 280 la 223. Unele direcţii au fost reorganizate ca birouri, ca servicii în aşa fel încât să răspundem adecvat la ceea ce înseamnă structurile de suport. În teritoriu sunt 40 de structuri teritoriale. Desfiinţăm 112 posturi. Aceste structuri teritoriale nu au fost organizate după criterii. Sunt direcţii cum este Tulcea cu doi angajaţi sau Brăila şi sunt direcţii cum este Dâmboviţa cu 11 angajaţi. Sau Clujul cu 9 sau 10. Buureştiul care are 1200 de secţii de votare pe care ar trebui să le gestioneze într-un proces electoral are doi angajaţi”, a subliniat Adrian Ţuţuianu.
El a precizat şi care este activitatea în strcuturile teritoriale atunci când nu sunt alegeri.
”În 2025 în luna noiembrie judeţe unde am avut activitate ceva mai ridicată: Vaslui, Maramureş, Tulcea, Vâlcea, Cluj, Constanţa, Galaţi, într-o lună s-au produs 14 până la 20 de documente. Într-o direcţie care are cinci, şase, zece angajaţi. Faceţi un calcul, 22 de zile lucrătoare, zece angajaţi şi vedeţi câtă activitate au avut. Ştiţi ce reprezintă parte din aceste documente? Fişa colectivă de prezenţă, solicitare de eliberare a unei delegaţii pentru ridicarea corespondenţei cu poşta specială”, a afirmat Adrian Ţuţuianu.
El a adăugat că structurile teritoriale se ocupă, atunci când nu sunt alegeri, de actualizarea registrului electoral, reorganizări ale secţiilor de votare şi diverse solicitări de informaţii de interes public.
Preşedintele AEP: Când am auzit că avem angajat un absolvent de teologie, i-am întrebat pe colegii mei de ce au angajat popi la Registrul Electoral / Mi-au spus că este cel mai bun pe informatică
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, a afirmat că, atunci când a aflat că există un angajat de teologie la AEP, i-a întrebat pe colegii din teritoriu de ce au angajat ”popi” la Registrul Electoral, iar aceştia i-au răspuns că persoana respectivă este cea mai bună în domeniul informatic.
Adrian Ţuţuianu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că va stabili condiţii de studii pentru cei care se vor angaja în viitor la AEP.
”Rămân nişte posturi neocupate în structura centrală. Voi stabili condiţii de studii. La Controlul finanţării partidelor politice te duci dacă ai experienţă în control financiar, fiscal. Eventual, experienţă juridică. La Direcţia procese electorale informatizate, cred că trebuie să avem informaticieni. Cineva mă sesiza aseară printr-un mesaj că prin AEP ar fi angajaţi muzicieni, absolvenţi de teologie. Pentru că s-au pus condiţii generale, studii superioare şi a venit cine a dorit la concurs. Să ştiţi că unii dintre ei sunt buni”, a afirmat Ţuţuianu.
El a povestit cum a reacţionat atunci când a aflat că un absolvent de teologie este angajat al AEP.
”Când am auzit că avem un absolvent de Teologie angajat aici, la prima mea întâlnire cu teritoriul în format online, am zis colegilor mei, ”Nu aţi avut altceva de făcut decât să angajaţi popi la AEP, la Registrul Electoral?”. Şi mi-au spus ”Staţi liniştit, că este cel mai bun pe informatică!”. Sunt oameni care îşi cunosc meseria. Dar cred că trebuie să fim mai specifici. AEP-ul are nevoie de jurişti buni, are nevoie de personal care cunoaşte bine controlul fiscal, legislaţie fiscală, economică şi avem nevoie de oameni care ştiu informatică”, a mai afirmat preşedintele AEP.
Consilier prezidenţial pentru securitate naţională: Dacă Ucraina ar fi căzut, ne-ar fi costat mai mult
