Cheltuielile de investiţii au reprezentat în anul 2020 maximul ultimilor cinci ani, cu un procent de 5,1% din PIB şi sunt prognozate să crească la 5,5% din PIB în anul 2021, arată Consiliul Fiscal, potrivit căruia economia României ar putea avea o evoluţie pozitivă între 4-5% în acest an. Consiliul Fiscal apreciază drept fezabilă atingerea ţintei de deficit bugetar în anul 2021, transmite News.ro.
”Procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a întări robusteţea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătăţii publice şi educaţiei publice ca şi presiuni viitoare generate de schimbarea de climă şi alte ameninţări neconvenţionale. Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023”, afirmă Consiliul Fiscal.
”Cheltuielile de investiţii au reprezentat în anul 2020 maximul ultimilor cinci ani, cu un procent de 5,1% din PIB şi sunt prognozate să crească la 5,5% din PIB în anul 2021, simultan cu modificarea structurii în sensul creşterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la circa 2,9% faţă de 2% în anul 2020”, arată estimările Consiliului Fiscal.
Consiliul Fiscal apreciază drept fezabilă atingerea ţintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât şi europene.
”Şocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune. Marea Închidere (lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană (UE) în trimestrul II din 2020. Trimestrul III a consemnat o revenire puternică a activităţii economice. Pentru tot anul 2020 scăderea economică la nivelul UE este estimată de CE la circa 6,3% din PIB. Tot la nivelul UE redresarea activităţii economice este prognozată la 3,7% in 2021. Scăderea economică în România cauzată de pandemie a fost de 3,9% din PIB, în timp ce creşterea PIB în 2021 este prognozată de CNSP la 4,3%. Având în vedere incertitudinile create de persistenţa Pandemiei, CF avansează o plajă de evoluţie pozitivă a PIB între 4-5% pentru anul 2021”, arată Consiliul Fiscal.
Măsurile de sprijinire a economiei în anul pandemiei au fost constrânse de dimensiunea deficitului structural al bugetului public, de peste 5% din PIB potenţial în anul 2019.
”Deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării şi în 2021, o corecţie macroeconomică este inevitabilă în România pentru a controla deficitele în anii ce vin. Din acest punct de vedere, construcţia bugetului pentru 2021, care ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanţa faţă de PIB potenţial), dar această situaţie este inevitabilă în condiţiile necesităţii de a limita deficitele. Pe intervalul 2021-2024, potrivit documentelor MFP, se proiectează o corecţie a deficitelor (cash, ESA, structural) şi se intră într-o altă filozofie de construcţie a bugetului public din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice, evitarea dezechilibrelor interne şi externe majore”, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Corecţia graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raţionale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020. Corecţia graduală a deficitului bugetar a fost susţinută de CF în analizele şi opiniile sale.
”Pasul relativ redus de reducere a deficitului bugetar potrivit metodologiei europene în anul 2021, justificat de fragilitatea economiei, trebuie accelerat începând cu anul 2022 în condiţiile în care ecartul faţă de plafonul de 3% este ridicat. În privinţa evoluţiei principalelor variabile macroeconomice, PIB real este anticipat a accelera semnificativ, pe tot intervalul de prognoză, potrivit proiecţiilor CNSP. Se conturează o dinamică a variabilelor macroeconomice – relevante la nivelul proiecţiei fiscal-bugetare – excesiv de favorabilă consolidării fiscal-bugetare. Rezultă de aici necesitatea unor scenarii alternative precum şi cea a unor măsuri tip back-up care să ajute corecţia macroeconomică, dacă s-ar produce şocuri adverse”, adaugă ei.
Din punct de vedere al deficitului structural, România înregistra cel mai ridicat nivel din UE încă dinaintea manifestării pandemiei COVID-19. Pe fondul evoluţiilor fiscal-bugetare din anul 2020, deficitul structural a avansat cu aproximativ 2,5 pp din PIB potenţial.
”Un factor important ce a determinat evoluţia ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creşterea puternică a cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situaţie nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente”, mai spun ei.
Fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată şi de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul UE, consideră Consiliul Fiscal.
Acesta estimează că veniturile bugetare potrivit metodologiei ESA 2010 au fost mai reduse în anul 2020 comparativ cu estimările MFP cu circa 0,3 pp din PIB, estimarea CF de deficit pentru anul anterior fiind de 9,4% din PIB (faţă de 9,1% în estimarea MFP). Astfel, punctul de plecare privind poziţia finanţelor publice, potrivit metodologiei europene, din evaluarea CF este diferit comparativ cu cel al MFP: -9,4% faţă de -9,1% din PIB.
Construcţia bugetară pentru anul 2021 are în vedere o ţintă de deficit bugetar de 7,16% potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare de 2,63 puncte procentuale din PIB faţă de nivelul aferent anului 2020. Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar pe anul 2021 potrivit ESA 2010 este de 8,23% din PIB, reducerea deficitului bugetar din anul 2021 faţă de nivelul estimat de MFP pentru anul anterior fiind de 0,87 pp din PIB.
”Este de menţionat faptul că reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepţional, respectiv sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligaţiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenţii economici şi preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvenţă 5G. Aceste elemente justifică o reducere importantă a deficitului cash în anul 2021 faţă de anul 2020 – nereprezentând însă măsuri de ajustare structurală –, în timp ce soldul bugetar potrivit ESA 2010 se îmbunătăţeşte semnificativ mai puţin decât cel conform metodologiei cash”, arată Consiliul Fiscal.
Consiliul Fiscal precizează că nu are rezerve majore cu privire la nivelul propus al agregatelor de cheltuieli, dar apreciază că ţintele, deşi fezabile, implică un control strict al cheltuielilor.
Consiliul Fiscal apreciază că eventuala materializare a unor venituri suplimentare trebuie utilizată pentru reducerea deficitului bugetar, uşurând efortul de consolidare din anii următori.
Consiliul Fiscal reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a întări robusteţea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătăţii publice şi educaţiei publice ca şi presiuni viitoare generate de schimbarea de climă şi alte ameninţări neconvenţionale.
”Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023”, notează Consiliul Fiscal.
Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naţionale în perioada 2022-2024 cu 4,4 puncte procentuale din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp).
În opinia Consiliului Fiscal, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate mai sus nu este realistă. CF apreciază că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB.
”Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare”, precizează Consiliul Fiscal.
Consiliul Fiscal apreciază că, în ipoteza unor politici fiscal-bugetare insuficient de clare, concrete, balanţa riscurilor este înclinată în direcţia înregistrării unor deficite substanţial mai ridicate decât cele preconizate de proiecţia fiscală/bugetară pentru perioada 2022-2024.
”România se află în faţa unei oportunităţi istorice, alocărilor de 31,35 miliarde euro din cadrul politicii de coeziune aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027, adăugându-li-se 30,4 miliarde euro (13,7 miliarde euro granturi şi 16,6 miliarde euro sub formă de împrumuturi) prin facilitatea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Şansa României constă într-o reuşită a atragerii în proporţie cât mai mare a acestor fonduri, care să conducă, pe latura stabilizării macroeconomice, la amplificarea contribuţiei factorului investiţional la majorarea PIB potenţial şi real şi la atenuarea impactului contracţionist al corecţiei macro, iar pe latura economiei reale la implementarea reformelor structurale, susţinând în mod direct şi indirect procesul consolidării fiscale într-o perioadă de constrângeri ale cheltuielilor bugetare cu această destinaţie”, mai arată Consiliul Fiscal.
