Corupția și moralul scăzut încă afectează armata Chinei. Singurul lucru mai înspăimântător pentru regim decât protestele de stradă ar fi o revoltă în cadrul armatei

Sursa: Wikimedia

Fuziunea militaro-civilă are scopul de a moderniza forța militară, de a atrage recruți și de a combate șomajul în rândul tinerilor, notează Geopolitical Futures.

<< Sunt primele zile ale din Anul Dragonului, dar epurarea făcută de Beijing în rândul Armatei de Eliberare a Poporului nu dă semne că s-ar opri. Ultima victimă cunoscută este Wang Xiaojun, unul dintre cei mai importanți oameni de știință din domeniul rachetelor, din China, care lucra strâns cu Forța de Rachete a Armatei de Eliberare a Poporului și cu companiile chineze din domeniul apărării. La sfârșitul lunii ianuarie, Wang ar fi fost dat afară din Conferința Consultativă Politică a Poporului Chinez, cea mai importantă instituție consultativă a țării. Așa cum s-a întâmplat și în cazul altor demiteri recente, operate în rândul oficialilor din Forța de Rachete, nu a fost oferit niciun motiv pentru concedierea lui Wang.

Oficial, Partidul Comunist Chinez desfășoară o campanie împotriva corupției. În 2023, au fost anchetați 45 de oficiali de rang înalt, un record, potrivit presei chineze. Dar aceasta nu este toată povestea. În schimb, fonduri gestionate necorespunzător și o aferentă scădere a moralului trupelor alimentează preocupările guvernului cu privire la nemulțumiri ce și-ar face loc în cadrul Armatei de Eliberare a Poporului. În plus, oficialii Forței de Rachete, care au fost expulzați la sfârșitul anului trecut, au făcut, se pare, achiziții de arme fără cunoștința guvernului central, punând la îndoială autoritatea președintelui Xi Jinping printre oficialii de top ai Armatei de Eliberare a Poporului.

Pe lângă epurările la nivel înalt, în ianuarie secretarii Partidului Comunist din trei provincii chineze (Anhui, Fujian și Jiangxi) au efectuat inspecții separate la Comandamentul Teatrului Estic de Operații al Armatei de Eliberare a Poporului, responsabil cu supravegherea Taiwanului. Toți cei trei secretari s-au întâlnit cu comandantul teatrului, au ținut discursuri inspiraționale în fața trupelor, au promis beneficii pentru veterani și familiile militarilor și au jurat să contribuie la unificarea Taiwanului cu China continentală. Șefii provinciilor rar efectuează inspecții în persoană la comenzi militare, așa că trei astfel de vizite într-o lună sunt extrem de neobișnuite.

Acestea sunt vremuri neobișnuite în cadrul Armatei de Eliberare a Poporului. Guvernul lui Xi este dedicat modernizării rapide a forței armate, spre a o transforma într-una „de clasă mondială” până în 2049. Planurile includ extinderea și diversificarea capacităților nucleare ale Chinei. Cu toate acestea, mai multe relatări recente au pus la îndoială eforturile de modernizare a Armatei de Eliberare a Poporului. Potrivit unor foști ofițeri, din cauza  corupției răspândite și a proastei gestionări a bugetului unele departamente militare abia își permit aprovizionarea sau echipamentele. Alte relatări menționează lipsa instruirii inter-servicii și o penurie critică de subofițeri instruiți profesional, care să se asigure că deciziile ofițerilor sunt comunicate trupelor și executate corespunzător.

În joc sunt nu doar viitorul pe termen lung al Armatei de Eliberare a Poporului, ci și prezentul său, deoarece aceste probleme afectează moralul trupelor și recrutarea militară. Aproximativ 35% din cei 2 milioane de membri ai armatei chineze sunt recruți, iar 80% dintre aceștia declară că se vor întoarce la viața civilă după ce își vor încheia cei doi ani de serviciu militar obligatoriu. Anunțurile de pe platformele de socializare îi vizează pe recruții tineri și de vârstă mijlocie pentru roluri active de ofițer și administrative, în Armata de Eliberare a Poporului, promițând beneficii mai bune decât cele ale funcționarilor civili. Dar nici majorările salariale și nici recenta revizuire a cerințelor pentru serviciul militar obligatoriu nu au ajutat la recrutarea și păstrarea personalului tehnic calificat în cadrul Armatei de Eliberare a Poporului.

Ultima metodă a guvernului de abordare a problemelor din cadrul Armatei de Eliberare a Poporului este „fuziunea militaro-civilă”, pe care Beijing o promovează ca o modalitate de a spori pregătirea pentru război. S-au înființat așa-numitele birouri de fuziune militaro-civilă în mai multe provincii și li s-a dat sarcina de a implica sectorul privat în construcția militară, alocând fonduri și tehnologii pentru a susține modernizarea Armatei de Eliberare a Poporului și de a face recrutarea mai eficientă. Guvernul este interesat în mod deosebit să exploateze tehnologii cu utilizare duală, precum calculul cuantic, big data, semiconductori, 5G, tehnologie nucleară avansată, aero-spațială și inteligență artificială. Acesta dezvoltă sau dobândește tehnologii cheie prin investiții în industriile private, programe de recrutare a talentelor, cercetare academică în beneficiul sferei militare, colectare de informații și furt deschis. În mod crucial, abordarea fuziunii permite mai multor entități civile să desfășoare cercetare și dezvoltare militară clasificată, precum și producție de arme.

Pentru a susține mobilizarea militară, noi birouri locale de mobilizare organizează evenimente ample, în principal adresate grupei de vârstă 16-24 ani. La aceste evenimente, extinse în majoritatea marilor orașe, tinerii pot participa la exerciții militare și pot învăța cum utilizează Armata de Eliberare a Poporului abilitățile științifice, tehnologice și inginerești. Beijingul speră să rezolve două probleme deodată: să completeze rândurile Armatei de Eliberare a Poporului și să le ofere mai multe oportunități de angajare celor peste 10 milioane de absolvenți de colegii așteptați să intre pe piața muncii în acest an. O parte semnificativă dintre acești absolvenți vor căuta locuri de muncă în domeniul științei sau tehnologiei – exact domenii care au suferit cel mai direct din cauza restricțiilor impuse de Xi în tehnologie, determinând companiile să ezite în privința angajărilor la scară largă, în special a tinerilor fără experiență de muncă. Atragerea unui număr mai mare de talente în domeniul științei, tehnologiei și ingineriei către Armata de Eliberare a Poporului nu ar ajuta doar la atingerea obiectivelor sale de modernizare, ci ar și ameliora povara șomajului în rândul tinerilor.

Reforma instituțională nu este niciodată ușoară, iar combinația dintre combaterea corupției la nivel înalt din armată, moralul scăzut al trupelor și problemele economice în creștere face ca actualul efort al Chinei să fie deosebit de volatil. Singurul lucru mai înspăimântător pentru regim decât protestele de stradă ar fi o revoltă în cadrul armatei. Mai mult, furtul de tehnologie și eforturile de modernizare militară îi îngrijorează pe rivalii Beijingului, încurajându-i să facă mai mult pentru a se decupla de China. Dar pentru moment, China se concentrează în principal asupra problemelor interne. Până când nu este mulțumită că Armata de Eliberare a Poporului este complet sub control politic, declanșarea unui conflict militar nu se află pe agenda de termen scurt a lui Xi. >>

Paranoia lui Xi Jinping transformă China într-o țară izolată și insulară

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here