„Nihao, China” este numele celui mai recent efort al țării de a atrage vizitatori străini. Logo-ul care însoțește mottoul (care înseamnă „Bună ziua, China”) prezintă un panda – o imagine mereu la îndemână atunci când China vrea să pară drăgălașă, scrie The Economist.
<< Oficialii chinezi au făcut un turneu în Occident pentru a promova campania, ajutați de un videoclip în care străini cu un aer fericit intonează salutul chinezesc. Cei care cunosc mai bine limba ar putea simți o altă stare de spirit, inclusiv panourile publicitare de pe străzile orașelor care avertizează oamenii să se ferească de spionii străini și propaganda guvernamentală de pe rețelele de socializare care îndeamnă la vigilență împotriva amenințărilor la adresa securității naționale.
Partidul Comunist le spune deseori chinezilor că turiștii, jurnaliștii și oamenii de afaceri ar putea fi toți pe urmele secretelor țării.
La mai mult de un an după ce China a renunțat la politica „zero-covid”, care o ținea închisă pentru majoritatea vizitatorilor străini de la începutul anului 2020 până la sfârșitul anului 2022, țara trage acum în două direcții contradictorii. Unele părți ale guvernului par dornice să curteze străinii. Luna trecută, China a trimis o delegație numeroasă la Forumul Economic Mondial de la Davos, în Elveția. Prim-ministrul Li Qiang a declarat în cadrul reuniunii că „indiferent de modul în care se schimbă lumea, China își va deschide ușa și mai mult spre lume”.
În cel puțin un aspect-cheie, acest lucru este adevărat: comerțul Chinei în dolari este cu 31% mai mare decât în 2019. Dar The Economist a analizat o serie de alte măsuri, de la vizitele turiștilor străini în China și numărul de zboruri până la nivelurile de schimburi academice, fluxurile de investiții și chiar programul personal de călătorie al liderului Chinei, Xi Jinping.
Acestea sugerează o țară umbrită de o relație profund schimbătoare cu Occidentul, de un stil de elaborare a politicilor mai orientat spre securitate la nivel intern și de starea deplorabilă a economiei sale. China a devenit mai orientată spre interior, iar Occidentul mai precaut.
Criza din China
La cel mai simplu nivel, mult mai puțini străini trec granițele Chinei. Anul trecut, țara a înregistrat cu aproximativ 62 de milioane mai puține intrări și ieșiri ale străinilor decât în 2019, înainte de începerea pandemiei: o scădere de peste 63%.
În spatele acestor cifre se află tendințe mai profunde. Să luăm ca exemplu mediul geopolitic. În cei trei ani în care China și-a închis granițele pentru a împiedica răspândirea covidului, iar liderii săi s-au refugiat acasă, Occidentul – condus de America – a fost angajat într-o amplă regândire a modului în care să facă față creșterii Chinei ca putere globală.
Președintele Donald Trump s-a concentrat pe încercarea de a reduce deficitul comercial al Americii cu China, dar administrația sa a încercat să contraatace pe alte fronturi, inclusiv eforturile de a limita activitatea militară a Chinei. Nu a existat nicio relaxare după ce Joe Biden a preluat conducerea în 2021. În anul următor, invazia Rusiei în Ucraina a adâncit și mai mult prăpastia dintre Occident și China. China s-a autointitulat un partener „fără limite” al Rusiei. Președintele Joe Biden a intensificat controalele asupra exportului către China de semiconductori avansați.
Invazia a ridicat un obstacol neașteptat în calea restabilirii fluxurilor normale de persoane între China și America. Ca răspuns la agresiunea Rusiei, America și aliații săi au interzis companiilor aeriene rusești să le folosească spațiul aerian.
Rusia a impus o interdicție de tip „tit-for-tat”. Acest lucru a împiedicat redeschiderea rutelor aeriene între America și China, rupte în timpul pandemiei: America nu dorește să ofere un avantaj companiilor aeriene chineze permițând redeschiderea rutelor, în condițiile în care aceste companii aeriene ar putea economisi timp și combustibil și, prin urmare, ar putea câștiga pasageri, dacă ar zbura deasupra Rusiei.
În cadrul unei întâlniri din noiembrie, Biden și Xi au convenit să „lucreze în vederea unei creșteri suplimentare semnificative a zborurilor regulate de pasageri”. Dar până la sfârșitul anului 2023 vor exista doar 63 de zboruri directe pe săptămână între cele două țări, mult mai puține decât cele aproximativ 300 de zboruri care erau în funcțiune înainte de pandemie. Potrivit FlightAware, un site american de urmărire a zborurilor, companiile aeriene chineze evită Rusia pe rutele nou aprobate.
În parte, America este de vină pentru reducerea contactelor dintre cele două țări, care erau considerate cândva de rutină. În 2022 a pus capăt unei campanii din epoca Trump a Departamentului de Justiție, cunoscută sub numele de Inițiativa China, al cărei scop era depistarea spionilor chinezi din mediul academic și de afaceri american. Aceasta se împotmolise în acuzații de profilare rasială. Dar renunțarea la aceasta nu i-a liniștit pe oamenii de știință.
Îngrijorați de faptul că sunt acuzați că ajută China prin schimbul de know-how avansat, cercetătorii americani au devenit din ce în ce mai precauți în ceea ce privește colaborarea cu omologii lor chinezi. În 2020, numărul de lucrări științifice produse în comun de cercetătorii chinezi și americani a început să scadă. „Aceasta este cu siguranță o consecință a mediului politic” din America, spune Jonathan Adams de la Clarivate, o firmă de analiză.
Dintre lucrările de cercetare chinezești realizate în colaborare internațională, ponderea lucrărilor în care sunt implicați coautori americani a scăzut de la un vârf de 47% în 2013 la 32% în 2022, arată datele companiei.
La frontierele americane, ofițerii au devenit mai crispați cu privire la intrarea chinezilor pentru studii. Diplomații chinezi se plâng de faptul că unii studenți cu vize valabile sunt supuși unor interogatorii îndelungate, deseori cu privire la sprijinul guvernului chinez pentru proiectele lor. Aceștia spun că unii dintre ei au fost trimiși înapoi. Deborah Seligsohn, de la Universitatea Villanova din Pennsylvania, care a studiat schimburile chino-americane în domeniul științei, spune că știe academicieni chinezi ale căror cercetări sunt „complet necontroversate”, dar care au fost supuși unor astfel de interogatorii.
În rândul străinilor care se gândesc la călătorii în China, amintirile legate de aplicarea uneori brutală de către China a măsurilor sale „zero-covid” încă n-au pălit. În prezent, China aproape că ignoră covid (a abolit ultimul vestigiu de control al pandemiei în noiembrie, prin eliminarea necesității de a completa un formular de declarație de sănătate la sosire). Dar potențialii vizitatori „încă se tem de posibile închideri”, spune John Grant de la OAG, o firmă de date de călătorie. „Știți, poveștile de groază despre care am auzit cu toții… Toate acestea influențează percepția consumatorilor asupra pieței”.
Călătorie spre Vest
Presei controlate de stat din China îi place să evidențieze exemplele de maltratare a chinezilor de către americani. Astfel de cazuri servesc unei campanii de propagandă care prezintă Occidentul ca fiind rasist. Poate în mod intenționat, această descriere a Occidentului poate descuraja unii studenți chinezi să meargă în America: în anul universitar 2022-23, aceștia erau în număr de aproximativ 290.000, în scădere de la un vârf de peste 370.000 în 2019-20.
Lui Xi îi place să își prezinte propria țară ca pe-o campioană a angajamentului global (într-o lume încărcată de îndoieli față de globalizare, el o descrie cu o încredere izbitoare ca pe-o „tendință ireversibilă a vremurilor”). În realitate, el pare mai puțin înclinat să călătorească în străinătate. În 2023, a petrecut doar 13 zile în afara țării, comparativ cu cele 28 de zile din 2019. În septembrie anul trecut, a evitat o reuniune anuală a liderilor G20 în India, deși participase anterior la astfel de evenimente în persoană sau online. Cu toate acestea, a călătorit la San Francisco în noiembrie pentru un summit al forumului de cooperare economică Asia-Pacific. Acolo, în cadrul primei sale întâlniri față în față cu Biden după un an, a insistat că pentru America și China, „a-și întoarce spatele reciproc nu este o opțiune”.
Mulți oficiali chinezi analizează economia lor în dificultate, cu firmele imobiliare care se prăbușesc și munți de datorii, și încă mai văd beneficiile pe care le pot obține de pe urma piețelor, capitalului și tehnologiei occidentale.
Xi menține presiunea militară asupra Taiwanului, dar nu pare pregătit de o confruntare totală cu Occidentul pe care ar putea-o implica un asalt. În decembrie, China a reluat comunicațiile între militari cu America, după ce le suspendase timp de mai bine de un an în semn de protest față de contactele la nivel înalt dintre America și Taiwan. Ușa este abia întredeschisă: forțele armate ale Chinei împărtășesc puțin acest dialog. Dar mesajul este că Xi dorește o relație stabilă cu Occidentul.
Acest lucru este evident în campania „Nihao, China”. Din decembrie, turiștilor din Franța, Germania, Italia, Olanda, Spania și Elveția, precum și din Malaezia, li s-a permis să viziteze China fără viză timp de 15 zile. Rușii poate că sunt prieteni apropiați, dar nu se bucură de o astfel de concesie.
Cu toate acestea, mulți oameni de afaceri occidentali se uită la economia șubredă a Chinei și la mâna grea a guvernului asupra acesteia și își fac griji. Investițiile străine directe în proiecte greenfield în China au scăzut de la peste 87 de miliarde de dolari în 2013 la mai puțin de 18 miliarde de dolari în 2022.
Fluxurile de investiții de portofoliu în China au fost negative în ultimele patru trimestre, deoarece fondurile globale se debarasează de acțiunile chinezești. Oamenii de afaceri străini sunt îngrijorați de comportamentul tot mai asertiv al poliției secrete chineze: raidurile de anul trecut asupra firmelor străine de consultanță din China au tras semnale de alarmă.
La 1 februarie, Camera de Comerț Americană din China a publicat sondajul său anual privind starea de spirit a companiilor membre. Aproape 40 % au declarat că firmele străine sunt mai puțin binevenite în China decât în 2022. Xi „trăiește în propria sa lume, înconjurat de oamenii de securitate”, spune un important om de afaceri occidental din Beijing. „Iar în jurul său există toți acești factori de decizie economică cărora le este foarte greu să găsească o cale de acces spre el, să îl alerteze.”
Xi continuă să se opună față de ceea ce el consideră a fi o „infiltrare ideologică” a Occidentului și vorbește despre necesitatea de a face economia Chinei „autonomă”. Hotărârea sporită a Occidentului de a contracara comportamentul dăunător al Chinei în străinătate i-a înăsprit nervii. Ca răspuns la războiul american al cipurilor, guvernul său pompează bani în companiile chineze pentru a le ajuta să producă singure tehnologii de ultimă oră.
Orientul este pâinea
Dar cum rămâne cu marea excepție de la tendința de izolare, fluxurile comerciale în creștere ale Chinei, care reflectă rolul său continuu de putere industrială? Chiar și acestea spun o poveste. În timpul guvernării lui Xi, ponderea comerțului exterior al Chinei cu principalele economii din lumea bogată a scăzut. În ultimii ani, schimburile comerciale cu cei zece membri ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est și cu celelalte țări din BRICS – Brazilia, Rusia, India și Africa de Sud – au crescut mai rapid decât schimburile sale comerciale cu Europa și America.
Pentru Xi, deși America rămâne importantă, „cooperarea Sud-Sud” este în creștere rapidă ca prioritate strategică și economică. Ceea ce vrea să spună prin aceasta este crearea unui centru alternativ al puterii mondiale – unul care să pivoteze în jurul Chinei, cu Occidentul la o distanță sigură. China își intensifică eforturile de a curta țările din „Sudul Global”, așa cum le numește Xi, încercând să le asigure pe orbita Chinei cu promisiuni implicite de câștiguri economice în schimbul acceptării viziunii chineze asupra lumii.
China deschide o nouă ușă. Dar de data aceasta, stabilește condițiile pentru cei cărora li se permite să intre. >>
Europa trebuie să se grăbească să se apere de Rusia și de Trump
