Mi-a făcut plăcere să transmit un mesaj de bun venit în deschiderea conferinței anuale BNR – ASE, un tandem firesc de colaborare academică, bazat pe solidaritate profesională și pe ambițiile constructive ale profesiei de economist. În mesajul meu de la bilaterala BNR – ASE, am dorit să lansez câteva idei despre importanța sporită pe care merită să o capete școala românească de economie, insistând pe ideea că economiștii trebuie să aibă un rol mult mai activ în ecuația deciziilor și a dezvoltării României, scrie viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.
Am inclus în discursul din deschiderea conferinței mai multe mesaje cheie, cum ar fi:
România trebuie să se bazeze pe o școală de economie puternică, care înseamnă mai mult decât formarea de specialiști în diverse domenii: contabilitate, finanțe, turism. Mă refer la competențele economistului de business, dar mai ales la viziunea necesară economistului de public policy.
Economiștii de business, dar și economiștii de public policy, se confruntă cu provocări serioase, pe măsura vulnerabilităților din economie. De exemplu, în privința surselor de finanțare a firmelor, în România, apelul la creditul comercial este cel mai ridicat dintre toate țările UE, anume 17% din pasive. Spre comparație, creditul bancar deține o pondere de doar 9% în pasivele firmelor.
Dacă școala economică de business se adaptează mai ușor, sub presiunea forțelor pieței și a noilor tehnologii, școala economică de politici publice își structurează mai greu produsul, și aș spune că este mult mai discretă ca prezență în dezbaterea economică.
Școala economică de politici publice trebuie să răspundă provocărilor existente la nivel macroeconomic și sectorial. România se confruntă cu dezechilibre economice majore, alimentate preponderent de politici prociclice interne, nu de șocuri exogene.
În ultimii ani, problema economică a României este povara deficitelor gemene, care s-au adâncit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilității economice. Astfel, datoria publică a înregistrat cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană.
Școala economică de politici publice dobândește un rol cheie, iar economiștii care fundamentează deciziile de politică economică au o responsabilitate profesională esențială.
Politicile economice ne pot duce și pe direcții greșite, a căror corijare să necesite eforturi și costuri vreme de ani sau decenii. În prezent, tensiunile geopolitice severe, slăbirea libertății comerciale și a ordinii instituționale ne pot împinge în capcane greu de remediat.
Continuarea – AICI
Cosmin Marinescu | Șocuri energetice și presiuni inflaționiste în economia globală
