„Achiziționarea Twitter de către Elon Musk este evenimentul meu mondial preferat de până acum din 2022. Este delicios. M-aș putea hrăni ani de zile cu reacțiile comentatorilor și activiștilor care își rod unghiile din cauza posibilității de-a exista– fiți gata – puțin mai multă libertate de exprimare pe Twitter odată ce Musk preia conducerea. Probabil, fără să vrea, acești moraliști furioși, acești îngroziți de frica lui Musk, au confirmat în fața ochilor lumii că nu există nimic de care se tem mai mult decât libertatea de exprimare. Și nu mă pot sătura în a constata asta”, scrie Brendan O’Neill într-un editorial din The Spectator.
<< Situația chiar a devenit isterică. În momentul în care Musk a lăsat să se înțeleagă, luna trecută, că vrea să preia Twitter-ul, Twitterații și-au ieșit din minți. Când și-a asigurat un pachet de 9,2% din acțiunile Twitter în urmă cu câteva săptămâni, oamenii se temeau pentru viitorul umanității în sine. „Sunt speriat de impactul asupra societății și politicii dacă Elon Musk va achiziționa Twitter”, a spus Max Boot de la Washington Post.
Alții au prevăzut lucruri și mai întunecate dacă Musk va elibera Twitter de unele dintre formele mai rigide de moderare a conținutului. „Astăzi, pe Twitter se simte ca ultima seară într-un club de noapte din Berlin în amurgul Germaniei de la Weimar“, a spus Jeff Jarvis de la Universitatea din New York. Da, corect, pentru că naziștii erau bine cunoscuți pentru dragostea lor pentru libertatea de exprimare și pentru că îi lăsau pe oameni să spună ce vor.
Acum că preluarea lui Musk este o afacere încheiată, leșinurile s-au intensificat. George Monbiot spune că Musk și „absolutismul său de liberă exprimare” se vor dovedi „letali”. Letali în sensul de „suficient pentru a provoca moartea”. Ucigașul Musk, cu arma sa ucigașă de palavre nereglementate!
Și, desigur, totul este și despre rasism, așa cum este totul în zilele noastre. Activistul american Shaun King a spus că achiziționarea de către Musk a Twitter este într-adevăr un șiretlic pentru a promova „puterea albă”. Se pare că Musk, care a fost „crescut în apartheid”, este supărat că actualii stăpâni ai Twitter „nu vor permite naționaliștilor albi să țintească/hărțuiască oamenii”. Deci, practic, el cheltuiește 46 de miliarde de dolari pentru a permite câtorva rasiști imberbi să arunce cu prostii online. Sună convingător.
Ura, rasismul, fascismul real, consecințele letale în lumea reală – asta este ceea ce clasele trăncănitoare prevăd că va decurge din cumpărarea Twitter de către Musk. Este, să fiu sincer, o nebunie. Este, de asemenea, incredibil de revelator. Confirmă frumos și înfricoșător faptul că mulți oameni în poziții de influență și putere văd acum libertatea de exprimare ca pe un lucru toxic.
Va transforma Musk Twitter dintr-o platformă cenzurată, partizană, în care poți fi interzis pe viață pentru misgendering și riști să fii cenzurat pentru că te întrebi dacă schimbările climatice sunt în întregime produse de om, așadar, va putea transforma platforma într-un spațiu intelectual liber pentru toți, în care toate opiniile vor fi exprimate? Asta rămâne de văzut, nu sunt pe deplin convins. Poziția sa față de libertatea de exprimare este destul de blândă, din punctul meu de vedere absolutist. Da, el spune lucrurile potrivite – „libertatea de exprimare este piatra de temelie a unei democrații funcționale” –, dar nu am văzut încă dovada că adoptă vechea și geniala linie ACLU, conform căreia totul ar trebui să fie spus dacă nu prezintă un „pericol clar și prezent” de vătămare iminentă.
În plus, speranța că încă un alt miliardar Big Tech ne va restabili libertatea, ne va întoarce cu bunăvoință libertatea de-a ne pronunța online, este ceva mult prea pasiv. Libertatea de exprimare trebuie să fie o realizare culturală, ceva pe care toți o creăm, o avem și o folosim, nu darul oricărui tip care se întâmplă să conducă rețelele de socializare.
Și totuși, Musk a făcut deja un serviciu libertății de exprimare – el a subliniat cât de profund este criza ei. Mutările sale pe Twitter și reacțiile smintite au dezvăluit adâncimea fricii și a dezgustului resimțit de mulți din elitele de astăzi față de ideea de vorbire neîngrădită. Pentru asta, chiar înainte de a ajunge pe cel mai înalt fotoliu al Twitter, ar trebui să i se mulțumească.
Ceea ce ne confirmă această criză este că există o mulțime de oameni care sunt hotărâți să-și protejeze puterea culturală. Și care nu vor accepta nicio disidență, nicio critică la adresa ideologiilor lor, niciun tweett neplăcut despre climă sau comentarii „transfobe“ ori întrebări despre eficiența măștilor anti-Covid.
Le place faptul că oligarhii din rețelele de socializare își împărtășesc viziunea morală asupra lumii și că au căutat să impună această viziune asupra dezbaterilor libere și robuste, epurându-i de pe platformă pe oamenii presupus problematici. Și acum ei nu pot accepta faptul că Musk a venit și a spus în esență: „Aș putea lăsa oamenii să vă critice și să vă ia la întrebări.”
Despre asta-i vorba: protejarea ideilor elitei culturale față de critică, ridicol, batjocură. Sub pretextul „prevenirii discursului instigator la ură” sau „oprirea dezinformării” – îmi place să-i aud vorbind despre dezinformare pe oamenii care cred că bărbații pot rămâne însărcinați– acești oameni chiar își doresc să ridice un zid impermeabil între noi și ei, între turba interogatoare și oamenii îndopați cu gândire corectă. Chiar și sugerând că ar putea scoate câteva cărămizi din acel zid, Musk i-a înnebunit de frică.
Cei care-l urăsc pe Musk și-au dezvăluit adevăratul sine. Și-au dezvăluit dorința autoritară și geloasă de a-și ridica convingerile deasupra tărâmului libertății și al contestării. Sunt o amenințare mult mai mare pentru societatea modernă decât ar putea fi vreodată Elon Musk.>>
