Cum a mazilit-o Giuliani pe ambasadoarea SUA în Ucraina. Modul de acțiune amintește de România, în 2017

Dragnea a atacat ambasadorul SUA in Romania cu aceleasi argumente cu care asociatii lui Giuliani au atacat-o pe ambasadoarea SUA in Ucraina
Dragnea, pe vremea când era convins că Trump îl va salva

„Ucrainagate” are și o altă dimensiune decât cea politică: scandalul scoate la lumină și o atmosferă de corupție cu nimic diferită de jocurile de culise ale oligarhatului rusesc. După cum arată până acum coteriile din anturajul lui Donald Trump, avocatul acestuia, Rudy Giuliani, pare a juca rolul unui silovik, la fel cum este de pildă Igor Secin, patronul gigantului Rosneft, pe lângă Vladimir Putin. Ceva din acest ambient rău famat a răzbătut și în România, în ultimii ani. Concret, modul în care Giuliani atacat-o pe ambasadoarea SUA din Ucraina amintește de ce s-a întâmplat în România, în 2017.

Presa americană a scris pe larg despre mazilirea ambasadoarei SUA la Kiev, Marie Yovanovitch, considerată un obstacol în planul Trump-Giuliani de a declanșa o investigație a procuraturii ucrainene în activitatea lui Hunter Biden (dar nu doar în această chestiune), fiul democratului Joe Biden, în mediul de afaceri din Ucraina. Rezultatul urmărit: crearea unui scandal de corupție în jurul lui Joe Biden, principalul contracandidat al lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din 2020.

Foto: Kharkiv Investment Forum / Wikimedia Commons

Rudy Giuliani este acuzat că ar fi orchestrat totul cu ajutorul a doi oameni de afaceri care au conexiuni cu fiul lui Trump, Donald Trump Jr.: Lev Parnas, originar din Ucraina, și Igor Fruman, originar din Belarus. Întreaga poveste are extensii în cadrul mai larg al anchetei lansate de democraţii din Congresul SUA pentru demiterea lui Donald Trump.

Între timp, Lev Parnas și Igor Fruman au fost arestați săptămâna trecută pentru încălcarea legilor privind finanţarea de campanii electorale.

Strategie machiavelică

Sharon LaFraniere, jurnalist de investigații din Washington, a vorbit despre acest caz cu jurnaliștii podcast-ului „The Daily” al The New York Times.

La începutul săptămânii, Marie Yovanovitch, demnitar cu 33 de ani experiență în Departamentul de Stat, a depus mărturie în fața investigatorilor de la Casa Albă. Un tur de forță de nouă ore, lăsându-i cu gura căscată pe responsabilii din Administrația Trump, care credeau că Yovanovitch nu va avea curajul unui asemenea gest.

Să o luăm, însă, cu începutul. În momentul venirii lui Donald Trump la Casa Albă, Marie Yovanovitch era un diplomat lăsat „moștenire” în Ucraina de Administrația Obama. Descrisă ca o persoană scrupuloasă și extrem de precaută, Yovanovitch avea să devină în câteva luni ținta unui campanii de linșare politică ale cărei săgeți duc acum spre Rudy Giuliani, a explicat LaFraniere.

Suntem în primăvara lui 2018. Într-o zi, Marie Yovanovitch primește pe nepusă masă un e-mail semnat „Departamentul de Stat”. „În care i se zice: urcă în primul avion și vino la Washington”. Începea tăvălugul. Detaliul retragerii din Ucraina a ambasadoarei a trecut aproape neobservat pe radarul presei americane. „Dar e ceva normal ca jurnaliștii să nu fie prea atenți la ambasadori”. Numai că de data asta nu era o simplă formalitate de rechemare a unui diplomat, ci primul ticăit al unei bombe politice, a subliniat jurnalista.

Yovanovitch devenise, oficial, un demnitar căzut în dizgrația lui Trump. Dar, din câte spune Sharon LaFraniere, motivul nu viza celebrele tendințe impulsive ale președintelui SUA, ci era produsul unui strategii machiavelice atent ticluite de Giuliani.

„Diplomații americani au fost mereu atenți la politicile energetice ale Ucrainei, fiindcă energia este o unealtă de influență a Rusiei” în relația cu Kievul și, inevitabil, și un nucleu de corupție. În centrul „Ucrainagate” se află compania Burisma Holtindgs Ltd din domeniul extracției de gaze, companie pentru care Hunter Biden a prestat servicii de consultanță, intrând în cercul de apropiați ai patronului Mykola Zlochevski. Cel din urmă fiind unul dintre oligarhii fostului președinte Viktor Ianukovici, implicat în numeroase scandaluri de corupție în Ucraina.

Lutsenko, Parnas și Fruman

Marie Yovanovitch era la curent cu atmosfera de ilegalități din jurul gigantului Burisma Holdings Ltd și a militat pentru transparență în privința acestei companii. Moment în care apare în peisaj un nume greu: Iuri Lutsenko, procuror general al Ucrainei din 2016 și până în august 2019. „Nici măcar nu era avocat”, a remarcat Sharon LaFraniere. Lutsenko, potrivit jurnalistei, era direct vizat de activitatea ambasadoarei, care îi ceruse de nenumărate ori să „curețe corupția” din Procuratura Generală.

În tot acest timp, cei doi parteneri de afaceri ai lui Giuliani, Lev Parnas și Igor Fruman, cu pârghii influente în mediul de afaceri ucrainean, lucrau de zor la niște „combinații” cu patronatul Burisma. Numai că s-au ciocnit de Yovanovitch. Și astfel apare intersecția de interese murdare din care se desprinde o alianță anti-Yovanovitch formată din Parnas, Fruman și Lutsenko. Cei trei apelează la Giuliani ca să obțină demiterea ambasadoarei. Se pune rapid în mișcare o campanie „de împrăștiat zvonuri” despre lipsa de loialitate lui Yovanovitch față de Trump, povestește LaFraniere.

Zvonurile sunt preluate de organele de presă afiliate Partidului Republican, iar în doar câteva săptămâni Administrația Trump este „infestată” cu imaginea unei Marie Yovanovitch care caută să îl submineze pe președinte din postura unei reminiscențe inamice a Administrație Obama.

Zvonurile ajung la urechile lui Mike Pompeo, Secretarul de Stat și, pe linie ierarhică, șeful lui Yovanovitch. Apoi, „harnicul” Giuliani aplica lovitura finală, punându-i pe birou lui Pompeo un vraf de „dovezi” adunate împreună cu Parnas, Fruman și procurorul-șef Lutsenko: „I-a zis (Secretarului de Stat – n.r.): uite, este un ambasador rău și trebuie investigat”.

Momeala își face efectul: Mike Pompeo o cheamă de urgență pe Yovanovitch la Washington. Ambasadoarea se prezintă în fața unui Pompeo stânjenit, care îi transmite că „nu a făcut nimic rău”, dar că „a fost campanie concentrată împotriva ta de multă vreme și suntem sub presiunea președintelui ca să te îndepărtăm până în vara lui 2018, așa că te aducem acasă”, a relatat Sharon LaFraniere.

Jurnalista are, însă, unele dubii legate de distribuția exactă a rolurilor: „Nu știm dacă Pompeo i-a zis președintelui că trebuie să plece sau dacă președintele i-a spus lui Pompeo că trebuie să plece. Știm însă că Rudy voia ca ea să dispară, așa că poate el este piesa centrală” din puzzle. „Poate că el i-a spus președintelui că este un om neloial și că trebuie să plece, iar președintele i-a zis apoi lui Pompeo”.

La câteva luni după mazilirea ambasadoarei are loc faimoasa  convorbire telefonică dintre Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și numele ei răsare în discuție.

Rețeta aplicată de Giuliani în cazul ambasadoarei SUA din Ucraina seamănă cu atacul din România

„Giuliani este o grenadă care va arunca în aer pe toată lumea”, ar fi declarat John Bolton, fostul consilier de securitate națională al lui Donald Trump, potrivt NY Times.

Între timp, Hunter Biden a negat marţi că ar fi comis vreo activitate ilegală, dar a recunoscut o „eroare” politică. „Am făcut o eroare? Ei bine, poate da”, a declarat el într-un interviu difuzat de canalul ABC News. „Dar am făcut o greşeală în sensul eticii? Absolut nu”, a adăugat el.

Duminică, avocatul lui Hunter Biden a publicat un comunicat prin care a negat orice „act reprobabil în cei 5 ani în funcţie” în cadrul companiei ucrainene.

Desfășurarea de până în prezent a „Ucrainagate” amintește, pe alocuri, și de atacurile concertate din ultimii ani în România la adresa ambasadorului SUA la București, Hans Klemm, demonizat de PSD și ALDE pentru pozițiile sale în favoarea luptei anticorupție și respectarea statului de drept.

De asemenea, nici țara noastră nu a fost ferită de „metodele Giuliani” de conectare a diverși oameni de afaceri la contracte publice în domenii sensibile. Cum ar fi aranjamentele lobby-istului american Elliot Brody, care a încercat prin compania sa, Circinus, să obțină un contract de 180 de milioane de dolari de la Romarm pentru realizarea sistemului C4ISR, unul din programele prioritare majore de inzestrare a Fortelor Armate.

Având în vedere că atât afacerile lui Elliot Brody, cât și modul în care Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu au ajuns la ceremonia de inaugurarea a președintelul Donald Trump, sunt investigate în SUA, nu este exclus să aflăm la un moment dacă nu cumva o campanie similară celei derulate de Giuliani împtriva ambasadoarei SUA în Ucraina a avut loc și în România.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here