Entități nesancționate îi ajută pe producătorii de drone din Rusia să obțină componentele de care au nevoie pentru a menține funcțională mașinăria de război a Kremlinului, chiar și în condițiile în care pierderile înregistrate pe frontul din Ucraina continuă să crească. Principaii doi beneficiari sunt Centrul de Tehnologie Specială (STC) și Zala Aero, care primesc componente de la peste 70 de firme nesancționate, pentru a înarma forțele ruse din Ucraina cu drone și muniții de tip hoinar, notează The Insider.
<< Efectele acestui comerț derulat în zona gri sunt resimțite zilnic în Ucraina și sunt adesea vizibile în înregistrările difuzate de Ministerul rus al Apărării. De obicei, videoclipurile încep cu o vedere aeriană neclară a unui câmp. În curând, ținta devine clară: în acest caz, un obuzier M777 de proveniență occidentală trage asupra unei ținte rusești aflată undeva la orizont. Echipajul ucrainean al tunului trage și reîncarcă cu spor, neobservând drona rusă care planează deasupra lor. Vehiculul aerian fără pilot care transportă camera este un Orlan-10 de la Centrul de Tehnologie Specială (STC) din Rusia. De la o altitudine de 1.500 de metri, micul său motor pe benzină – fabricat de compania japoneză Saito – nu poate fi auzit, lucru cu atât mai valabil în mijlocul bubuiturilor produse de tragerile artileriei.
Brusc, perspectiva din videoclip se schimbă către o cameră care se apropie de tun și echipajul său. Cătarea se concentrează asupra tunului. În ultimul moment, videoclipul revine la cadrul larg original, pentru a arăta cum ținta este lovită de o dronă Lancet-3, de la Zala Aero. Un astfel de eveniment s-a produs de peste 1.000 de ori pe frontul ucrainean, eliminând de pe câmpul de luptă vieți și echipamente care nu pot fi înlocuite.
Sursa: Captură de ecran / Kalașnikov Media / The Insider
Două dintre companiile care au adus contribuții semnificative la dezvoltarea flotei de drone a Rusiei – STC și Zala Aero – sunt sancționate în Statele Unite, Regatul Unit și Uniunea Europeană. Cu toate acestea, firmele rusești au demonstrat capacitatea de a menține atât cantitatea, cât și calitatea armamentului pe care îl produc pentru mașinăria de război a țării lor. Este o performanță care nu ar fi putut fi realizată fără cooperarea unei rețele de furnizori care până acum a evitat atenția factorilor de reglementare.
STC are sediul în Sankt Petersburg, Rusia. Date financiare scurse indică faptul că, în ciuda dependenței modelului Orlan-10 de piese importate, cum ar fi camerele Sony și cipurile Controp folosite pentru controlul acestor camere, și în ciuda statutului STC, de entitate sancționată, aceasta continuă să facă afaceri cu elemente cheie ale complexului militaro-industrial rus. Numai în 2023, STC a înregistrat comenzi în valoare totală de 340.358.850 de dolari de la Ministerul rus al Apărării, diverse unități militare rusești și institute rusești de cercetare militară, care joacă un rol de frunte în dezvoltarea flotei de drone a țării.
Cu sediul în orașul rus Ijevsk, Zala Aero a primit comenzi de peste 400 de milioane de dolari de la aceleași entități militare rusești care se folosesc de serviciile STC. În ciuda plasării sale pe lista sancțiunilor, Zala Aero a continuat să producă muniții Lancet de tip hoinar, care folosesc componente occidentale, inclusiv computerul Nvidia Jetson TX2, proiectat pentru a rula algoritmi de inteligență artificială.
Ce rețele complexe țesem
Grupul Zala Aero este format din doi producători principali: Zala Aero și afiliatul său, Aeroscan, care până cel puțin în octombrie 2023 a fost deținut de Nikita Zaharov (fiul fondatorului companiei). Grupul are mai multe entități interconectate implicate în procesul său de producție a vehiculelor aeriene fără pilot (UAV), după cum o indică înregistrările financiare ale Aeroscan. Principalii săi furnizori includ o companie sancționată, denumită OMP, deținută de Maksim Kotelnikov, identificat ca angajat al Zala Aero și Aeroscan. Rețeaua sa mai include: Emergency Digital Solutions (EDS), deținută de Nikita Zaharov până cel puțin în octombrie 2023; Gauss, situată la aceeași adresă cu EDS; și Servis-SN, cu sediul în noua bază de producție a Aeroscan din Ijevsk. În plus, s-a descoperit că EDS face comerț activ cu RTK și RTȚ, două entități deținute de Zaharov în octombrie 2023. Toate aceste entități, cu excepția OMP și EDS, au prezență online limitată și nu sunt supuse sancțiunilor.
Atât Zala Aero, cât și Aeroscan au ca furnizori principali OMP și Spețtehnotreid, cu tranzacții totale de 105,2 milioane de dolari și, respectiv, 1,7 milioane de dolari. Ambele entități sunt sancționate în SUA și UE, dar continuă să importe regulat produse din aluminiu și fibră de carbon din China. De exemplu, OMP a importat de 2,8 milioane de dolari produse din aluminiu de la Bestop Global și încă de 5,6 milioane de dolari de la Star Rapid Manufacturing. Prima a fost deja inclusă pe lista de sancțiuni a Departamentului Trezoreriei al SUA, dar cea de-a doua nu.
Conform datelor comerciale din 2023, OMP a primit și cel puțin 31.066 de motoare AC multiphase în valoare de 2,8 milioane de dolari de la producătorul chinez de drone Jiangxi Xintuo Enterprise. În ciuda sancțiunilor împotriva Zala Aero (un furnizor de rang 1 care livrează produse finite clienților săi) și împotriva OMP (un furnizor de rang 2 care furnizează componente critice producătorului), armata rusă continuă să primească dronele și munițiile necesare pentru a-și continua războiul din Ucraina. Este clar că sunt necesare sancțiuni suplimentare în cadrul rețelei pentru a diminua fluxul de Lancet și drone de recunoaștere către linia frontului.
În ceea ce privește Aeroscan, aceasta pare să se bazeze pe o rețea de furnizori de microelectronice care include atât entități sancționate, cât și nesancționate. De exemplu, Aeroscan continuă să facă afaceri cu Sputnik-Spețpostavka (Sputnik-SP) și Inelso, sancționate în SUA, și de asemenea cu entități nesancționate, printre care Timechips și Elektroradiokomponenti Severo-Zapad. Timechips, care a îndeplinit și unele comenzi minore pentru STC, afirmă pe site-ul său că se specializează în furnizarea de produse militare și cu dublu uz importate către întreprinderi din sectorul militaro-industrial și aerospațial rusesc. Acesta adaugă faptul că este furnizor oficial în Rusia pentru compania chineză Shenzhen Startek Electronic Technology.
Nu este clar cum importă Timechips sistemele pe care apoi le furnizează către Aeroscan, deoarece nu există date de import disponibile privind compania. Este posibil să folosească alți intermediari pentru a aduce cipuri în Rusia înainte de a le transmite mai departe către Aeroscan. Exemplele prezentate mai sus oferă doar o schiță aproximativă a complexității și a amploarei rețelelor de aprovizionare de care depinde complexul militaro-industrial rus pentru a evita sancțiunile. Companiile rusești înțeleg că fatorilor de reglementare occidentali le este aproape imposibil să urmărească fiecare fir din rețeaua de furnizori care, atunci când este împletită, continuă să dirijeze toate componentele necesare către centrele de producție care mențin stocurile arsenalului rus cu muniții critice. De aceea, concentrarea pe o monitorizare mai atentă a activităților companiilor centrale în sine – în special STC și Zala Aero – ar putea reprezenta o abordare mai eficientă.
Punct de presiune: Energon
STC și Zala Aero au dezvoltat rețele complexe de furnizori care îi ajută să evite sancțiunile, asta este clar. Însă aceste rețele conțin inevitabil puncte critice, iar una dintre ele este Energon din St. Petersburg.
Înregistrată în 2017, Energon este un distribuitor de microelectronice și materiale compozite, inclusiv fibră de sticlă și fibră de carbon procurate de la entități non-rusești precum Atmel, Altera și Xilinx. Este, de asemenea, un distribuitor oficial al KingMax Hobby, o companie chineză care distribuie componente pentru vehicule teledirijate. Compania pretinde, de asemenea, că este distribuitor autorizat al R&G Faserverbundwerkstoffe, care furnizează materii prime și produse finite în piața de fibră de carbon și fibră de rășină. Multe dintre produsele sale sunt menționate ca fiind aplicabile în „aeronave modele”.
Între ianuarie și septembrie 2023, Energon a înregistrat vânzări totale de 9 milioane de dolari, din care 6,6 milioane de dolari au mers către Aeroscan și alți 1,5 milioane de dolari către STC. În același interval, înregistrările arată că Energon a importat produse în valoare de 7,3 milioane de dolari, în mare parte de la O.G. Services FZE, o companie din Emiratele Arabe Unite, și de la firma germană Hydro-Funk GMBH.
Volumul tranzacțiilor din 2023 este cu atât mai remarcabil în comparație cu veniturile totale ale Energon pentru întregul an 2022: doar 4,1 milioane de dolari. Având în vedere creșterea enormă a cantității de drone utilizate de-a lungul liniilor frontului din Ucraina în ultimul an, este de așteptat ca Energon să fie intens implicată în furnizarea industriei rusești de drone. O analiză mai amplă a altor producători ruși de drone indică faptul că Energon este potențial un singur punct de fragilitate care ar putea fi vizat pentru a le nega atât lui Zala Aero, cât și STC accesul la materialele necesare pentru construirea dronelor lor.
Sursa: Kriegsforscher / The Insider
Puncte critice: Studia Pixagio
Înființată în 2015 și cu sediul tot în St. Petersburg, Studia Pixagio este legată de Rusteh-TD, un furnizor important pentru STC prin intermediul companiei asociate LLC MMA AIST, care deține 50% din Rusteh-TD. Date financiare scurse indică faptul că între ianuarie și septembrie 2023, Studia Pixagio a vândut regulat bunuri către Rusteh-TD, care la rândul său a primit comenzi de peste 1,5 milioane de dolari de la STC, în același interval de timp.
În plus, bazele de date comerciale arată că Studia Pixagio ar putea fi singura companie rusă care importă motoarele Saito, fabricate în Japonia, utilizate pentru propulsarea Orlan-10. Studia Pixagio a început să importe astfel de componente la o scară semnificativă abia în septembrie 2022, iar până în decembrie 2023 a primit livrări în valoare totală de 3,96 milioane de dolari. În 2023, compania a importat un total de 150 de motoare, împreună cu componente electronice și piese pentru asamblarea echipamentelor de telecomunicații produse de fabricanți precum Schroff GmbH, Microchip Technology și Vicor. Printre furnizorii săi mai importanți se numără Rui En Koo Technology, (produse din aluminiu și produse radio în valoare de 2,5 milioane dolari), care utilizează componente de la Schroff GmbH și Interpoint.
Soluție: O abordare centrată pe rețea
Industria rusă de drone este crucială pentru războiul său din Ucraina. Fără vehicule aeriene fără pilot precum Orlan-10, forțele ruse ar fi incapabile să corecteze tragerile artileriei sale, care au provocat 70% din pierderile Ucrainei în 2023. În plus, munițiile de tip hoinar, precum Lancet, oferă precizia și raza necesare pentru a viza vehiculele ucrainene care încearcă să evite masivele bombardamente ale artileriei ruse. Artileria Rusiei a fost probabil cea mai eficientă armă în acest război, iar combinarea forței brute a focului de artilerie cu capacitățile de recunoaștere și lovire de precizie ale dronelor a făcut-o și mai letală.
Cu toate acestea, în loc de încerca doboârea dronelor rusești de-a lungul frontului din Ucraina, analiza de mai sus sugerează că există mai multe puncte critice cheie care pot fi exploatate pentru a împiedica ajungerea pe front a multor modele Orlan și Lancet. Perturbarea activităților Energon și Studia Pixagio pare a fi cel mai promițător punct pentru a începe; prin împiedicarea furnizorilor lor, inclusiv a celor menționați mai sus, care s-ar putea să nu fie conștienți de modul în care le sunt folosite produsele, de a face comerț cu ei. Dincolo de aceasta, sancțiunile împotriva rețelelor mai largi care alimentează Zala Aero și STC, împreună cu o concentrare sporită asupra aplicării și monitorizării, ar putea degrada capacitatea ofensivă a Rusiei suficient de grav pentru a aduce, în cele din urmă, la orizont încheierea războiului. >>
