Grecia, Bulgaria şi România pot coordona împreună acţiuni care să contracareze ameninţările hibride ale Turciei. Să vedem problema lipsei unei politici externe a UE drept o oportunitate şi să atragem alături de noi ţările care împărtăşesc îngrijorările Greciei, scrie cotidianul grec Ethnos într-un articol preluat de RADOR.
Redăm articolul integral:
Turcia a spus şi a făcut, jucându-şi ultima carte. Tayyip Erdogan vede cum rezultatele dezastruoase ale politicii sale în Siria vin mult mai repede, ameninţând să provoace un haos generalizat în întreaga regiune. Turcia este puntea dintre Orientul Mijlociu şi Balcani. Iar aceste două sisteme regionale sunt dintre cele mai vulnerabile din lume, fiind predispuse la instabilitate.
Chestiunea refugiaţilor a fost „darul” Germaniei către Turcia când UE, condusă de Berlin, a semnat un acord dezechilibrat (în defavoarea intereselor greceşti şi europene) cu Turcia, dându-i dreptul să şantajeze întregul Bătrân Continent. Colaborarea Turciei cu Rusia în Siria a ajuns la sfârşitul firesc după ce o ţară s-a folosit de cealaltă. Tayyip Erdogan a solicitat sprijin substanţial din partea SUA, NATO şi a UE şi încearcă să şantajeze deschizând cutia Pandorei şi instrumentalizând problema refugiaţilor. Ce trebuie să facem în Grecia?
Regionalizarea temelor naţionale greceşti în estul Mediteranei a optimizat poziţia de negociere a Greciei, iar acest lucru nu poate fi contestat. Grecia trebuie să facă acelaşi lucru şi în Balcani. După modelele colaborărilor trilaterale (ale Greciei şi Ciprului n.trad.) cu Israelul, Egiptul şi Iordania, Grecia trebuie să joace un rol principal şi în partea estică a Peninsulei Balcanice, care au deschidere la Marea Neagră. Grecia, Bulgaria şi România pot coordona în comun acţiuni care vor contracara ameninţările hibride ale Turciei.
Stabilitatea Balcanilor este o prioritate maximă pentru Grecia care nu şi-ar dori să aibă fronturi deschise la graniţele sale nordice şi nord-vestice. Turcia alege grupurile de refugiaţi pe care le trimite. În Siria a trimis de pe teritoriul său multe zeci de mii de jihadişti. Recent, a făcut acelaşi lucru în Libia. Ştim că în Kosovo, Bosnia şi Albania există enclave de jihadişti. Bulgaria are şi ea propria durere de cap în partea de est a teritoriului întrucât o mare parte din populaţie este musulmană, iar Turcia a declarat de mai multe ori că este „protectoarea” lor.
Să vedem problema lipsei unei politici externe a UE drept o oportunitate şi să apropiem ţările UE care privesc cu atenţie şi împărtăşesc îngrijorările Greciei. O asemenea ţară care-şi doreşte să aibă un rol – tradiţional – în Balcani este Austria. Fără obsesii şi fără sentimentalisme, având în minte interesul nostru naţional, trebuie să ne alegem aliaţii. Dacă nu primim sprijin de la Bruxelles în problema noastră naţională majoră, să susţinem Franţa pentru amânarea pe termen nedefinit a aderării ţărilor din Balcanii de Vest la UE. În astfel de cazuri, statele serioase examinează toate opţiunile.
