Imperiile se pot prăbuși, iar acest lucru începe cu o indiferență față de sosirea unor lideri mediocri, dar megalomani. Trump este Nero cel modern.
Alegerea lui Donald Trump ca președinte în 2016 a fost un șoc pentru întreaga lume. Prezența unui narcisist răuvoitor la cârma Statelor Unite a fost un lucru care trebuia suportat, ca o boală teribilă. Trăind în străinătate, așa cum o fac, am fost atent în primul rând la daunele pe care acest mincinos patologic, ciudat de infantil, le-a provocat brandului de țară; America, au concluzionat mulți, nu era întreagă la cap.
Acum are șanse de a fi repus în funcție, de data aceasta în ciuda unui record de infamie pe măsura personalității sale. Oamenii vor susține în cunoștință de cauză un fost președinte care a fost pus de două ori sub acuzare, a încercat să anuleze alegerile din 2020, a incitat la invadarea mortală din 6 ianuarie a Capitoliului, a gestionat greșit pandemia și acum se confruntă cu aproape 100 de acuzații de infracțiuni,
Este clar că, într-un al doilea mandat Trump, Statele Unite ar deveni o țară autoritară în toată regula, al cărei clasament al libertății s-ar prăbuși. Ar epura armata și guvernul, ar instala loialiști și ar hăitui dușmanii, exact ca dictatorii aspiranți din Turcia și Ungaria, urmând modelul președintelui rus Vladimir Putin în limitele șubrede ale Constituției. Ar încerca să se retragă din NATO și să lase Rusia să dea iama peste Ucraina.
Oamenii din întreaga lume sunt îngroziți, dar nu în modul în care ar putea crede unii americani. Ei nu se tem că Trump va face America măreață din nou pe cheltuiala lor. Mai degrabă îl consideră un prost care nu înțelege lucruri de bază (cum ar fi faptul că ieșirea din acordul nuclear cu Iranul, a adus și mai aproape regimul iranian de obținerea bombei) și se tem că ar putea arunca lumea în aer din greșeală – sau intenționat.
Le este milă de America, dar și de ei înșiși, și se întreabă cum ar putea fi Trump eligibil, având în vedere că acest rezultat ar declanșa imediat o urgență globală și ar risca o catastrofă economică și militară. Cred că explicațiile ar putea fi utile alegătorilor: întrebați-vă dacă aceste motive sunt suficient de bune pentru a risca să distrugă America ca forță a binelui în lume.
RĂZBOAIELE CULTURALE
Dacă milenialii și Generația Z ar fi majoritari în acest moment, războaiele culturale absurde ale Americii ar favoriza stânga. Însă la cum stau lucrurile la ora actuală, ele sunt un cadou pentru republicani. Abia 10 la sută dintre americani se identifică drept progresiști și chiar și liberalii strâmbă din nas față de „agenda woke”.
Publicul se îndreaptă spre dreapta ori de câte ori i se amintește de obsesia rasei și a identității (spre deosebire de patriotism și mândrie națională), de preocupările atotcuprinzătoare legate de gen și de toleranța față de copiii „tranziționali”, de anulările și acuzațiile de apropriere culturală, de ideea ridicolă că universitățile ar trebui să fie „spații sigure”, spre deosebire de locurile în care cineva este provocat, sau de noțiunea absurdă (și, sperăm, defunctă) de „desființare” a poliției. Excesul a înrăutățit opinia publică chiar și în ceea ce privește nivelurile rezonabile de acțiune afirmativă.
Majoritatea oamenilor rezonabili pe care îi cunosc și care au votat pentru Trump au motivat repulsia față de toate acestea – ceea ce face ca totul să fie o casă în flăcări pentru democrați. Ai putea argumenta cu ușurință că, dacă nu ar fi fost progresiștii, Trump nu ar fi fost eligibil. Nu prea auziți despre asta în mass-media pentru că o mare parte din ea a fost colonizată de această mișcare.
PROBLEMELE SUNT DE AMBELE PĂRȚI
Republicanii nu țin pasul cu publicul american în probleme majore, de la controlul armelor de foc și asistența medicală (oamenii le vor pe amândouă) la negarea schimbărilor climatice și inegalitatea galopantă (oamenii nu vor niciuna dintre ele), și mai ales în chestiunea avortului (cei mai mulți nu vor interdicția pe care o promovează republicanii).
Cu toate acestea, ei sunt competitivi din mai multe motive: partea democrată se descurcă oribil în a transmite mesajele de mai sus – o șchiopătare observabilă în rândul partidelor liberale din întreaga lume; liberalii nu sunt în mare parte radicali în aceste chestiuni, astfel că participarea poate fi scăzută; iar baza republicană fierbe de o furie care obligă la participare, în ceea ce privește armele și avortul.
În plus, republicanii sunt absolut aliniați cu publicul într-o problemă pe care au reușit să o ridice în slăvi: imigrația. Democrații nu par să poată convinge oamenii că sunt de acord că o țară ar trebui să-și supravegheze granițele (poate pentru că unii nu sunt de acord).
Acest lucru se leagă de o altă narațiune republicană, care nici măcar nu pare suficient de adevărată pentru a avea impact: aceea că democrații sunt blânzi față de criminalitate, vrând să permită furturile din magazine și furturile din mașini. Un proiect al Districtului Columbia, condus de democrați, a fost suficient de aproape de acest lucru, riscând să producă un rău major.
IGNORANȚĂ
Mulți oameni pur și simplu nu cunosc adevărul despre economia de acum (destul de bună) și sub Trump (de asemenea, nu era rea, până la pandemie, dar absolut deloc grozavă). Și cu siguranță nu înțeleg de ce Trump este o amenințare. Publicul ar trebui să fie bombardat cu informații despre ce ar face Trump la putere – și să i se reamintească ce a făcut înainte. Fiecare detaliu de prost gust al nenumăratelor sale scandaluri și acuzații ar trebui să fie difuzat în fiecare zi.
Dar democrații, după cum s-a spus, sunt groaznici la acest capitol, iar acest lucru pare să-i fi infectat și pe rivalii primari ai lui Trump din Partidul Republican, ale căror dezbateri superficiale și infantile sunt un exercițiu de inutilitate.
COLEGIUL ELECTORAL
Este puțin probabil ca Trump (ca aproape orice republican) să poată câștiga niște alegeri directe, așa cum au alte țări. Doar în virtutea învechitului Colegiu Electoral are o șansă, având în vedere tendințele demografice actuale, distribuția populației și modelele de vot. Toate sistemele bazate pe districte creează distorsiuni. Dar nu există un echivalent în lumea democratică pentru ceva asemănător Colegiului Electoral, care oferă fiecărui alegător din Wyoming efectiv patru voturi, față de unul pentru fiecare californian.
În prezent, realitatea este aceea că sistemul îi dezavantajează foarte mult pe democrați, astfel încât aceștia trebuie să câștige multe voturi pentru a câștiga. Între timp, doi dintre ultimii trei câștigători republicani au obținut mai puține voturi decât democrații. Cunosc contorsionările prin care vor trece americanii pentru a justifica această nebunie și este trist de văzut asta.
Alegătorii nu vor putea influența acest lucru în 2024, dar se pot agita pentru schimbare și există o posibilitate reală de a obține în cadrul National Popular Vote Interstate Compact (toate statele ar fi de acord să își dea voturile câștigătorului votului popular – și este mai aproape decât ați crede). Deocamdată, există o singură salvare: chiar dacă Trump va câștiga, probabil că va pierde. Ați putea privi acest lucru ca în cazul unui taifun sau al unui atac terorist: a fost o fatalitate tragică, nu voința poporului.
VOINȚA DE PUTERE
Este greu de imaginat că o persoană serioasă crede că Trump este de fapt potrivit pentru a fi președinte. Unii s-ar putea să fie atașați de agenda republicană, unii l-ar putea considera răul cel mai mic față de președintele Joe Biden, dar este dincolo de capacitatea majorității oamenilor normali să-l considere cu adevărat bun. Cu toate acestea, acest lucru nu contează atât de mult pe cât v-ați putea aștepta. Mulți oameni pur și simplu nu votează pe baza adecvării candidatului, ci mai degrabă pentru că vor ca tabăra lor să fie la putere.
Acest lucru poate fi o exagerare, dar, într-un fel, ar putea fi ceva lăudabil: poate că unii cred că verificările și echilibrele vor limita ororile – și astfel este rațional să favorizeze problemele în detrimentul fibrei morale sau al capacității intelectuale. Dar, din punctul meu de vedere, Trump este o singularitate. Pericolul pe care îl reprezintă este suficient de mare pentru a merita să ignorăm problemele și să ne concentrăm pe a-l ține departe de butonul nuclear (și de orice acces la mințile copiilor noștri).
Dar, înainte de a putea prezenta acest caz, liberalii trebuie să-și pună o întrebare: ce ar face ei dacă candidatul lor ar fi un Trump? Nu l-ar susține oricum? Mai ales dacă ar evalua că ar fi eficient în adoptarea controlului armelor de foc și a asistenței medicale universale de care se bucură orice altă societate dezvoltată de pe glob? Doar răspunzând „nu”, cineva își câștigă dreptul moral de a cere unui conservator să facă același lucru.
Există o mulțime de nuanțe, dar un lucru este clar: imperiile se pot prăbuși, iar acest lucru începe cu o indiferență față de sosirea unor lideri mediocri, dar megalomani. Gândiți-vă la împăratul roman Nero, rămas în istorie pentru spectaculozitatea sa, manierele sale tiranice, extravaganța personală și respectul de sine excesiv.
Trump, care, la fel ca Nero, este disprețuit de „elite”, se încadrează în acest tipar. Dușmanii Americii din întreaga lume ar dori să vadă căderea imperiului. Ei speră ca americanii să lase garda jos și să-i dea cheile.
Relatări superficiale privind decesele în rândul civililor din Gaza
