Daniel Morar se răzbună după atacul președintelui la adresa CCR și decizia CEDO în cazul Kovesi

Victoria de luni, la CEDO, a Laurei Codruța Koveși și atacul dur al președintelui Klaus Iohannis la adresa Curții Constituționale nu au rămas fără răspuns. Daniel Morar, artizanul deciziei CCR, de acum doi ani, prin care i s-a impus președintelui să o demită pe fosta șefă a DNA, a dat acum o nouă lovitură. A întocmit un raport de admitere a sesizării de neconstituționalitate făcută de Avocatul Poporului în chestiunea Ordonanței privind declararea situației de urgență.

Cel mai important element din raportul judecătorului Daniel Morar, ce a fost supus aprobării plenului CCR: președintele nu avea dreptul ”să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenția legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice și prin restrângerea efectivă a exercițiului drepturilor omului.” Este vorba de conținutul articolului 14 din din OUG 1/1999, pe care Renate Weber l-a invocat în sesizarea făcută către CCR, pe 16 aprilie.

În final, Curtea Constituțională nu și-a însușit excesul de zel al lui Morar și s-a mulțumit să constatate doar că anumite măsuri luate de președinte au constituit, “în mod expres sau implicit, derogări de la legislația în vigoare la momentul instituirii stării de urgență.” Cu toate acestea, a respins excepția de neconstituționalitate pentru că “depășirea cadrului legal” de care s-ar face vinovat președintele “nu este consecința vreunui viciu de neconstituționalitate a actului normativ.” Așadar, CCR a constatat că nu ține de ea să sancționeze demersul președintelui și pasează răspunderea pe umerii Parlamentului: “forul legiuitor avea obligația de a-l supune controlului parlamentar, iar prin hotărârea adoptată să sancționeze exercitarea ultra vires a competențelor legale de către Președintele României.”

În schimb, Curtea Constituțională îl acuză pe președintele Klaus Iohannis de „atingere extrem de gravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi”, după ce șeful statului a cerut revizuirea deciziei CCR care l-a obligat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi de la șefia DNA. Curtea Constituțională susține într-un comunicat că decizia CEDO în ceea ce o privește pe Laura Kovesi nu are legătură cu decizia CCR.

CCR nu s-a limitat doar la asta. A dat o lovitură și Guvernului declarând neconstituțională OUG 34/2020, actul normativ prin care guvernul a introdus amenzi de până la 20.000 de lei pentru nerespectarea ordonanțelor militare și a condițiilor de ieșire din case în perioada stării de urgență.

În mai 20018, când CCR a decis că președintele României este obligat să semneze decretul privind revocarea Laurei Codruța Kovesi, Daniel Morar, fost șef al DNA, nu apărea pe lista celor care au votat decizia sancționată ieri de CEDO. Cu toate acestea, surse din interiorul CCR au indicat încă de atunci că Morar este adevăratul artizan al hotărârii, în urma unei înțelegeri cu Valer Dorneanu. De altfel, el a fost unul dintre cei cinci judecători CCR care s-au întâlnit în secret în toaleta Curții pentru a stabili ultimele detalii, înainte de pronunțarea hotărârii. Ceilalți patru judecători au fost Valer Dorneanu, Petre Lăzăroiu, Mircea Minea și Attila Varga.

Aversiunea pe care Daniel Morar față de Laura Codruța Kovesi, cea care i-a succedat la șefia DNA și avea să devină primul procuror-șef al UE, este de notorietate. Atacurile lui Morar au început încă din 2013, înainte ca Laura Codruța Kovesi să preia conducerea DNA.

„Nu mi-e indiferent cine e şef la DNA. Mi se pare absolut inadmisibil să fie propus la DNA un om care nu a lucrat în DNA. Dacă DNA a performat în aceşti ani, acest lucru se datorează procurorilor din DNA. Una dintre cerinţele Comisiei Europene a fost ca următorul şef DNA să aibă expertiză şi un CV în anticorupţie, iar doamna Kovesi nu are aşa ceva”, declara Daniel Morar, pe 2 aprilie 2013, la RTV, televiziunea deținută de Sebastian Ghiță.

După ce a devenit judecător la Curtea Constituțională, Daniel Morar a fost autorul a mai multe decizii controversate care au lovit puternic în DNA, purtând poate cea mai mare responsabilitate pentru încetinirea până la blocare a luptei anticorupție. Parteneriatul său cu unii dintre cei mai nocivi politicieni ai României, Valer Dorneanu, Florin Iordache și Șerban Nicolae, s-au concretizat în decizii scandaloase prin care CCR și-a arogat abuziv dreptul de a legifera în materie penală.

Președintele Klaus Iohannis a atacat marți pentru prima dată CCR, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că fostei șefe a DNA. Laura Codruța Kovesi, i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare și liberul acces la justiție în momentul în care CCR l-a forțat pe șeful statului să o demită din funcție.

„O asemenea decizie nu poate rămâne fără consecințe”, a spus Klaus Iohannis, care a adăugat că „credibilitatea CCR, afectată oricum de decizii controversate, e și mai puternic zdruncinată”.

„CCR are obligația de a revizui de îndată nu numai decizia în cazul Kovesi, ci și alte decizii luate luând în considerare afirmații politice. E necesară o reformă la nivel constituțional a acestei instituții”, a spus Iohannis. Acesta a mai afirmat că PSD a promovat o legislație care să îi apere pe infractori și că românii vor sancționa acest partid la vot.

Avocatul Poporului a anunțat, în 16 aprilie, că mai multe articole din OUG 1/1999 privind starea de urgență și OUG 32/2020 care modifică primul document citat sunt neconstituționale pentru că „i se permite președintelui să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenția legiuitorul primar”, arată Avocatul Poporului.

„Exigențele statului de drept impun ca garanțiile juridice ale drepturilor prevăzute de Constituție în beneficiul cetățenilor să fie utilizate potrivit scopului pentru care au fost instituite”, arată Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 9, art. 14 lit. c1 ) – f) și art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, și la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în ansamblul său.

„Prevederile art. 14 lit. c1) – f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 sunt neconstituționale, întrucât permit Președintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenția legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice și prin restrângerea efectivă a exercițiului drepturilor omului”, explică Avocatul Poporului.

Mai exact, Avocatul Poporului consideră că dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, Președintele poate legifera în perioada stării de urgență sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, așa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorități executive, Guvernul.

În cadrul analizei textelor legale menționate, Avocatul Poporului apreciază că art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate și claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, și anume, persoana care ar încălca prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, de a-și stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenționale.