De ce au fost comunicațiile armatei ruse interceptate masiv de Ucraina

<< Unul dintre multele eșecuri surprinzătoare ale forței de invazie ruse, în Ucraina, a fost cel al comunicațiilor radio. Au existat relatări despre trupe care au recurs la walkie-talkie comerciale și ucraineni care le-au interceptat frecvențele. Acest lucru poate să nu sune la fel de grav ca lipsa de tancuri sau rachete moderne, dar ajută la a explica de ce forțele ruse par prost coordonate, sunt victime ale ambuscadelor și au pierdut atât de mulți oameni, inclusiv șapte generali. Ce este, deci, în neregulă cu radiourile rusești? >>, scrie The Economist.

<< Radiourile moderne de tip militar criptează semnalele și schimbă frecvența la care operează de multe ori pe secundă, făcând transmisiile lor imposibil de interceptat. Dar multe trupe ruse comunică pe canale necriptate de înaltă frecvență (HF) care permit oricărui radioamator să tragă cu urechea. Armata rusă are ceva tehnologie modernă. În 2012, a început să primească radiouri, care au criptare încorporată și pot funcționa pe frecvențe mult mai înalte. Thomas Withington, analist militar specializat în război electronic, spune că sistemul Azart pare adecvat, dar este inferior echipamentelor folosite de forțele NATO. Și nu sunt suficiente radiouri. Știrile rusești au vorbit cu entuziasm despre livrarea a câteva sute de radiouri, expediate către grupuri întregi ale armatei cuprinzând câteva mii de soldați. După cele mai optimiste estimări, doar o fracțiune din forța de invazie ar putea avea radio Azart.

Nici nu este clar dacă Azart funcționează conform planurilor. Dezvoltarea unui sistem fiabil și sigur este dificilă. Armata britanică a întâmpinat probleme de compatibilitate și întârzieri cu noile sale radiouri, Bowman, în anii 2000, iar America a irosit miliarde de dolari cu Joint Tactical Radio System, proiectat să înlocuiască un mozaic de sisteme diferite cu unul singur. Părți din program au fost în cele din urmă anulate. Dl Withington are îndoieli cu privire la faptul că sistemul rusesc de achiziții este la fel de eficient ca al omologilor săi occidentali, iar corupția este endemică. Proiectul Azart a fost implicat într-un scandal, atunci când s-a descoperit că componente ale sale, presupus a fi fost de fabricație rusească, erau importate din China. Aproximativ o treime din bugetul total de achiziții, de 18,5 miliarde de ruble (aproximativ 240 de milioane de dolari la acea vreme) ar fi fost deturnat.

Rusia are și alte radiouri, dar s-ar putea ca Azart să nu fie compatibil cu ele. Dacă o unitate aeriană de elită are radio Azart moderne, dar artileria care o sprijină folosește sisteme vechi sau unități comerciale, cei doi vor ajunge să comunice prin HF nesecurizat. Fotografiile cu echipamentele militare capturate și interceptările verificate indică faptul că rușii folosesc walkie-talkie Motorola, Kenwood și Baofeng. Un sistem integrat oferă comandantului comunicare vocală instantanee, detalii despre locație și schimb de date cu unitățile vecine, artileria, suportul aerian și dronele de recunoaștere. Walkie-talki-urile sunt mult prea de bază pentru a sprijini astfel de operațiuni coordonate.

Apărătorii ucraineni au împărtășit frecvențele militare cunoscute, au înregistrat comunicații rusești și le-au încărcat pentru ca voluntarii să le transcrie și să le analizeze, pentru informații. Unele dintre aceste presupuse interceptări radio sună a propagandă ucraineană. Acestea includ conversații în care comandanții ruși spun că jumătate din trupele lor suferă de degerături, că nu există suficient transport pentru toți morții lor sau că sunt loviți de foc prieten. Dar multe par autentice. Dl Withington spune că unele au fost asociate cu acțiuni pe teren, dându-le credibilitate. Într-una dintre înregistrări, trupele dintr-o coloană blindată pot fi auzite spunând că au fost prinse în ambuscadă, în timp ce vehiculele lor sunt sub foc.

Nu doar ceea ce spun îi poate compromite pe ruși. Radiourile mai vechi pot fi urmărite utilizând identificarea direcției radio – cum ar fi triangularea sursei unei transmisii de la două receptoare – și radioul nesigur poate fi blocat. Există rapoarte despre faptul că frecvențele folosite de forțele ruse au fost bombardate cu muzică heavy-metal sau alte transmisii de la operatorii ucraineni, uneori în timpul luptei. Între timp, avioanele NATO, care zboară în apropierea granițelor de vest ale Ucrainei, aspiră semnale radio de la forțele ruse. Iar Occidentul va oferi Ucrainei mai multe echipamente pentru a localiza, intercepta și bloca comunicațiile rusești.

Problemele radio pot, de asemenea, să ducă la uciderea indirectă a generalilor ruși și a altor comandanți. Lipsa frustrantă de comunicare din partea unităților care conduc un avans stagnant îi obligă pe ofițerii superiori să se deplaseze acolo în persoană și să devină astfel ținte. Într-un caz, forțele ucrainene au susținut că au identificat și localizat un general rus, pe care l-au ucis apoi, deoarece comunica printr-un canal necriptat. Poate că radiourile sunt mai puțin letale decât armele, dar eșecul Rusiei de a investi în comunicațiile sale îi cotonogește forțele. >>

Ivan Krastev, în Der Spiegel: „Putin distruge tocmai acea identitate rusă despre care vorbește constant”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here