„Calitatea alimentelor poate fi la fel de importantă pentru sănătate, precum cantitatea și frecvența aportului”, scrie Inverse, într-un material pe care îl redăm pe larg.
Dacă mănânci mai ales fructe, legume, cereale, carbohidrați și proteine care nu provin din carne, plus o cantitate moderată de fructe de mare și produse lactate, înseamnă că urmezi așa-numita „dietă mediteraneană” și prezinți un risc redus de afecțiuni la inimă.
Apare însă un șiretlic aici. Potrivit datelor obținute în 2017, în cadrul unui studiu Moli-sani, publicate în Jurnalul Internațional de Epidemiologie, beneficiile pentru sănătate ale dietei mediteraneene au fost obținute cu precădere de persoanele înstărite. Motivul: alimentele de înaltă calitate din această dietă nu sunt ieftine.
O echipă de cercetători italieni de la Institutul Neurologic Mediteranean (I.R.C.C.S. Neuromed) lucrează încă din 2005 la Studiul Moli-sani, administrând chestionare și efectuând teste de sănătate la peste 18.000 de bărbați și femei din sudul Italiei. În acest ultim raport, ei explică modul în care statutul socioeconomic al participanților a avut un impact asupra rezultatelor.
S-a observat că în rândul participanților la studiu care s-au pliat cel mai bine pe dieta mediteraneană (punctajul folosit urmărește prezența fructelor, nucilor, leguminoaselor, cerealelor, peștelui, grăsimilor, cărnii, lactatelor și aportului de alcool), a existat un spectru larg de rezultate. Altfel spus, participanți care au mâncat aproximativ aceeași cantitate de alimente corespunzătoare nu au obținut aceleași beneficii pentru sănătate. În particular, s-a observat că cei mai bogați și mai bine educați dintre ei au prezentat un risc cardiovascular mai redus decât alții.
„Calitatea alimentelor poate fi la fel de importantă pentru sănătate precum cantitatea și frecvența consumului”, a explicat Licia Iacoviello, șefa Laboratorului de Epidemiologie Nutrițională și Moleculară din institut, citată de Inverse.
Echipa a descoperit că participanții cu un venit mai mare și un nivel educațional mai ridicat au mâncat o varietate mai largă de fructe și legume, au ales alimente cu mai mulți polifenoli și antioxidanți, au tendința să mănânce mai mulți carbohidrați din cereale integrale și au folosit metode de gătit mai sănătoase.
Rezultatele indică faptul că nu este suficient să urmezi dieta mediteraneană doar schimbând cantitățile pe care le consumi din anumite alimente. Alimentele trebuie să fie, de asemenea, de înaltă calitate, și trebuie să mănânci o gamă variată.
Acest lucru este însă mai dificil de pus în practică cu un buget limitat. Produsele și peștele proaspăt sunt adesea disponibile numai la costuri mai mari și în anumite zone (această disparitate duce la fenomenul deșertului alimentar), ceea ce îngreunează accesul la ele al oamenilor cu venituri mici.
Giovanni de Gaetano, directorul Departamentului de Epidemiologie și Prevenire al institutului, spune că rezultatele justifică o reînnoire a abordărilor centrate pe problema statutului socioeconomic și al impactului său asupra alimentației noastre.
„Diferențele socioeconomice în sănătate cresc și în ceea ce privește accesul la diete sănătoase”, susține specialistul italian, potrivit căruia concluzia e simplă: „Nu putem continua să spunem că dieta mediteraneană este bună pentru sănătate […] dacă nu suntem în măsură să garantăm un acces egal la ea”.
