În testele PISA pe anul 2019, date publicității la începutului lunii decembrie, România a primit o lovitură sub forma unui raport privind standardele educaționale, în care se spune că s-a înregistrat o scădere accentuată a nivelului la matematică, lectură și științe în cazul copiilor de 15 ani. Pe fondul acestui semnal de alarmă, Universul.net analizează de ce părinții din România își trimit tot mai mult copiii la școli private scumpe.

Abilități de gândire critică? Pregătirea pentru universități străine? Concentrarea actului educațional pe dezvoltarea elevului? Un mediu internațional? Siguranță? Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care mii de părinți din România aleg să își trimită copiii la școli private costisitoare. Taxa anuală depășește 20.000 de euro, la unele dintre ele. O sumă foarte mare nu doar raportat la veniturile majorității românilor, dar și după standardele de cost ale școlilor private din țările dezvoltate.

Institutul Național de Statistică spune că numărul copiilor români înscriși în școlile private din Capitală, a crescut de la aproximativ 1.500 la 8.000 din 2008 până în 2018. La nivel național, a crescut de la 4.200 la puțin sub 20.000 în aceeași perioadă.

În timp ce cifrele reprezintă doar o parte din numărul total de copii care se află în sistemul școlar românesc, tot mai mulți părinți optează pentru educația privată pentru copiii lor, deseori la școlile care predau în engleză sau franceză.

Să aruncăm o privire la ce au de oferit școlile private din România.

Irvin Dyer, un om de afaceri american, care locuiește în România încă din anii ’90, și-a trimis trei dintre copii la Școala Internațională Americană din București (AISB); a fost și el în consiliul de administrație, funcție pe care a părăsit-o în 2011.

APTITUDINI ȘI EXPERIENȚE DIFERITE 

Și-a înscris copiii la această școală deoarece „mi-am dorit să aibă experiența americană; am simțit că sistemul de învățământ american este mai consistent, nu dă importanță doar notelor mari”.

El a spus că școlile românești se concentrează pe matematică, istorie și limbi străine și mai puțin pe științe umaniste și responsabilități civice. Învățarea se face pe de rost, a spus el, iar sistemul de învățământ românesc nu încurajează gândirea critică, au spus alți părinți.

„În prezent, dar și de-a lungul timpului, statul român a promovat “îndesarea” informațiilor în creierul elevilor”, a declarat Andrei Atanasiu, ofițerul de admitere la Școala Britanică din București (BSB). „Noi predăm prin abilități practice, care te fac flexibil și te ajută să te adaptezi la viitor… Aptitudini care îți dau mai multe șanse de a reuși în lumea reală.”

La British School, elevii pot alege activități extracurriculare, cum ar fi lucrul cu organizații de caritate; un grup a petrecut o noapte cu copiii dintr-un orfelinat. În toamnă, școala a organizat un Festival al Recoltei, iar elevii au donat alimente neperisabile. Studenții sunt educați cu privire la schimbările climatice, iar școala se străduiește să nu folosească plastic.

Alți părinți români au spus că au aflat despre schimbările climatice și încălzirea globală de la copiii lor, care învață la una dintre școlile private din România. Schimbările climatice sunt un subiect opțional în sistemul de învățământ din România.

Însă învățarea pe de rost are beneficii. „Copiii români de la școlile de stat merg la cercetare, sunt buni la asta”, a spus Atanasiu.

El a spus că etosul școlar britanic se concentrează pe dezvoltarea emoțională și personală, astfel încât studenții să aibă „încredere în sine și în ceilalți; sunt învățați că a greși nu înseamnă sfârșitul lumii și că nu trebuie să se teamă de ierarhie.”

Călin Husar, un consultant al cărui fiu învață la școala britanică, apreciază abordarea diferită. „Sistemul britanic încurajează și aplică utilizarea competențelor”, a spus el.

Școala se află în cartierul Pipera, în nordul Bucureștiului, găzduită într-un conac grandios, modern, cu o aparență în mod evident nebritanică, cel puțin din exterior.

SIGURANȚĂ ȘI DISCIPLINĂ

Pentru a încuraja o atmosferă de disciplină, școala britanică blochează accesul la rețelele de socializare în campus. Studenții au voie să vină cu telefoane mobile, dar în sala de clasă nu trebuie ținute la vedere.

Părinții au spus că școlile private au tendința de a fi mai stricte în privința chiulului decât sistemul românesc și consideră că este o problemă de siguranță (un sistem care protejează copilul de abuzuri, vătămări și neglijare), deci este important să se cunoască unde se află elevii. Potrivit părinților și profesorilor, există mai multă securitate pentru elevii din școlile private. În școlile românești, doar copiii mici beneficiază de măsuri de securitate.

Husar laudă sistemul britanic în cadrul căruia fiul său susține patru examene de nivel A – examene preuniversitare britanice similare cu bacalaureatul român. „Există o etică a lucrului bine făcut, iar chiulul este considerat ceva îngrozitor”, a spus el.

Dyer a lăudat nivelul de securitate la școala americană. „Școala a fost foarte sigură, în timp ce în cazul școlilor românești, atenția față de aspectele de securitate poate fi laxă”, a spus el.

Dentista marocană Amal Rabi are un fiu de 10 ani și jumătate la liceul francez Anna de Noailles, în nordul Bucureștiului. „Copiii nu pot folosi telefoane mobile în campus; îl poți avea pe tine, dar trebuie să oprești telefonul.”

Ea a spus că există un pericol mai mic privind probleme precum consumul de droguri „pentru că mediul este limitat, comunitatea este mai mică, iar pericolele sunt mai mici”, și auzim de la școală sau alți părinți dacă este ceva în neregulă.

ABORDAREA STUDIULUI

Este interesant faptul că școlile private dau studenților mai puține teme decât la școlile românești, ceea ce le permite copiilor să se bucure de timpul liber când nu sunt la școală, au relatat părinții.

Dyer a spus că apreciază faptul că la școala americană și la alte școli private „notele nu se pot schimba în mod fraudulos, în timp ce în școlile românești puteți manipula notele uneori.”

Husar a fost mai contondent. „Nu trebuie să mituiți profesorii.”

Rabi a ales școala franceză pentru că „este o școală clasică precum școala la care am fost în Maroc și îmi este mai ușor să-l ajut”, a spus ea.

„Problema sistemului românesc este că, la fiecare 2-3 ani, totul se schimbă, se introduce o materie nouă.” Ea a spus că școala franceză costă între 500 și 600 de euro pe lună, mai ieftină decât școlile americane și britanice.

Spre deosebire de școlile românești, părinții nu au numerele de telefon ale profesorilor. „Comunicăm prin e-mail”, a spus Rabi.

Dyer spune că unii profesori români pot fi agresivi cu copiii, în timp ce părinții ai căror copii sunt la școala americană știu că „copiii lor vor fi tratați bine”.

Există și aspectul internațional. „Copiii sunt expuși altor culturi”, a spus el. Website-ul școlii spune că la școală există studenți din aproximativ 60 de naționalități.

Școala americană a fost fondată în 1962 de către ambasada SUA pentru copiii diplomaților și ai comunității de expați. Copiii pot începe la grădiniță și pot lua Bacalaureatul Internațional în clasa a XII-a.

CÂT COSTĂ?

Dezavantajul major pentru școlile private din România îl reprezintă costurile ridicate, într-o țară în care salariul mediu net lunar este de aproximativ 630 de euro.

Există situații în care părinții care își vând proprietăți pentru a finanța educația copiilor lor, în timp ce alți părinți economisesc și își trimit copiii la una dintre școlile de elită doar în ultimii ani de învățământ, deși locurile sunt limitate și există o listă de așteptare, a spus școala britanică.

Dacă taxele pentru școlile private mai accesibile încep de la aproximativ 3.000 de euro pe an, Școala Americană (AISB) costă până la 20.000 de euro, iar Școala Britanică ajunge până la 22.400 de euro.

Școlile britanice și americane oferă burse pentru elevii supradotați, iar copiii unor diplomați sau șefi de multinaționale au taxele școlare acoperite de guvernele sau companiile lor, așa că nu toată lumea plătește aceste taxe din propriile buzunare.

NUMĂRUL DE COPII DIN CLASĂ

În școlile britanice și americane, clasele sunt de maximum 20 de elevi, în comparație cu școlile publice românești, unde pot fi 35 de elevi într-o clasă, ceea ce înseamnă o atenție mai mică acordată fiecărui individ în parte. Ministerul Educației din România recomandă maximum 25 de elevi pe clasă.

„Fiica mea de nouă ani este într-o clasă de 37 de elevi”, a spus Ioana Pașca, manager de comunicații și relații externe la școala britanică.

Rabi spune că sunt 25 de elevi într-o clasă din Școala Franceză.

CINE MERGE LA ACESTE ȘCOLI?

La Școala Americană, 30% dintre elevi sunt români; restul sunt din SUA și Canada (16%), Israel, Germania, Turcia și Marea Britanie și din alte părți, spune website-ul. Aproximativ 30% dintre studenții de la Școala Britanică sunt români, în timp ce restul sunt din alte țări, copii ai diplomaților sau oamenilor care lucrează la multinaționale.

La Școala Franceză, jumătate din elevi sunt români, aproximativ 20% sunt francezi și 30% sunt de alte naționalități, a spus Rabi. Deși este marocană, își consideră fiul ca fiind român.

SE POARTĂ UNIFORMĂ, NU HAINE DE FIRMĂ

Elevii de la Școala Britanică poartă uniformă. „Avem o politică privind purtarea uniformei, deoarece dezvoltă un sentiment de aparteneță la o comunitate și a pus capăt bullying-ului; nu avem un elev îmbrăcat în Burberry, altul în Chanel”, a spus Pașca.

Dyer a spus că unul dintre motivele pentru care vrea să-și trimită fiica cea mai mică la școala britanică anul viitor este uniforma. „Este foarte important, elimină cu adevărat concurența neloială”, a spus el.

COPILUL ESTE ÎN CENTRUL ATENȚIEI

 „Avem o programă britanică, conform căreia copilul este în centru și le dezvoltăm toate abilitățile, de la design în construcții, la cum să coacă brioșe”, a spus Pașca. „Elevii se pot dezvolta și pot afla care sunt pasiunile lor urmând o carieră bazată pe (acele) pasiuni.”

„Oamenii care își înscriu copiii în școli private, urmăresc dezvoltarea copilului”, a spus Rabi.

„Școala britanică se concentrează mult mai mult pe individualitate și creativitate”, a adăugat Husar.

CU OCHII PE UNIVERSITĂȚILE STRĂINE

Dyer a spus că părinții români aleg Școala Americană sau pe cea Britanică din București „pentru că doresc ca, în viitor, copiii lor să urmeze o formă de învățământ în afara României. Învață engleza și sunt aproape vorbitori nativi.”

Rabi a declarat că un avantaj al școlii franceze este faptul că elevii studiază pentru „o diplomă recunoscută pe plan internațional și este important să ai o diplomă recunoscută”, când iei în considerare studiile viitoare. 

Fiul lui Husar a petrecut mulți ani la Școala Franceză, apoi a câștigat o bursă la Școala Britanică. Speră să urmeze medicina la o universitate britanică. Școala îl ajută „ca om, pentru viitorul său la o universitate britanică”, a spus el.

DOTĂRI MAI BUNE, EXPERIENȚE MAI COMPLEXE

Așa cum este de așteptat în cazul unei școli unde se plătesc taxe, dotările sunt un alt element atractiv pentru părinți. „Teatrul a fost teatru de primă clasă, cu toate aspectele audio-vizuale. Școala investește în echipamente de înaltă calitate și materiale didactice ”, a spus Dyer.

„Este o programă mai consistentă”, a spus Dyer. El spune că școlile internaționale oferă studenților schimburi internaționale, ceea ce este mai puțin obișnuit în școlile românești.

Școlile românești oferă burse sau călătorii în străinătate, însă doar pentru elevii care au avut rezultate bune.

DAR…

Cu toate acestea, Dyer spune că ulterior și-a mutat cei trei copii mai mari din AISB și i-a trimis la școlile de stat din România pentru a-și lărgi experiența de viață și a-și îmbunătăți limba română.

„Le-a deschis ochii foarte mult; erau destul de răsfățați și elitiști când au ajuns la școala românească, fiul meu s-a bătut și chiar fetele au făcut acest lucru”, a spus el.

VEȘTI PROASTE PENTRU ȘCOLILE DE STAT

Un studiu internațional care măsoară capacitatea tinerilor de 15 ani din întreaga lume în materie de matematică, lectură și științe a relevat o realitate care a provocat îngrijorare în România, la începutul lunii decembrie.

Testarea a arătat că nivelul cunoștințelor la matematică, lectură și științe a scăzut. Analfabetismul funcțional a crescut, de asemenea, în rândul copiilor de 15 ani în ultimii trei ani, de la 39% la 44%.

„Este șocant”, a declarat pentru edupedu.ro Mircea Miclea, directorul Centrului de Psihologie Cognitivă Aplicată din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj. „Motivul este performanța didactică precară a profesorilor”, a adăugat el.

Studiul realizat de Programul pentru Evaluarea Internațională a Studenților (PISA), un studiu la nivel mondial realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), a fost dat publicității pe 3 decembrie.

De exemplu, la matematică, 47% dintre studenți nu au reușit să atingă nivelul 2, ceea ce înseamnă că nu sunt în măsură să finalizeze sarcini simple, cum ar fi compararea distanței totale a două rute alternative sau convertirea prețurilor din lei românești în alte monede.

Testarea a relevat că 41% dintre studenții români nu au reușit să atingă nivelul 2 la citire, ceea ce înseamnă că pot citi un text, dar nu pot explica sau înțelege despre ce este vorba.

Programul OECD pentru evaluarea internațională a studenților (PISA) examinează ce știu elevii în materie de lectură, matematică și științe și ce pot face cu ceea ce știu.

În general, 76% dintre studenții din țările OECD au atins nivelul 2 la matematică. România a fost una dintre cele trei țări, împreună cu Malta și Taipeiul Chinez, unde standardele au scăzut.

ȘCOLILE PARTICULARE

Atanasiu spune că părinții sunt pregătiți să plătească sume substanțiale de bani pentru educația copiilor lor, astfel încât să le ofere încredere și direcție. În loc să te străduiești să „îmbunătățești rezultatele la o materie la care nu se descurcă, este mai bine să descoperi la ce este bun cineva”, a spus el.

„Atunci îi poți ajuta să crească și să înflorească.”