De pe covorul roșu, direct în cușca câinelui. La întoarcerea din China, Macron s-a izbit de dezaprobarea aliaților

Sursa: Xinhua

Au existat critici dure printre aliați asupra prestației președintelui francez la Beijing, pe motiv de o prea mare apropiere de Beijing, notează The New York Times.

Președintele Emmanuel Macron a aterizat în China având parte de o primire cu covorul roșu și cu tot fastul unei vizite de stat, un tur de trei zile aproape ca o sărbătoare a dragostei, de la care e lar că sperase o consolidare a ambițiilor Franței de a se așeza la masa marilor puteri, într-o lume schimbată de invazia Rusiei în Ucraina și de emergența Beijingului ca arbitru al conflictelor globale. Dar întoarcerea domnului Macron în Europa a avut o primire rece.
<< Deja confruntat, acasă, cu uriașe proteste săptămânale, el se află acum într-o situație dificilă și în străinătate pentru ceea ce fusese criticat drept naïveté – mai întâi cu președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, pe care, după o curtare intensă, nu a reușit să îl împiedice să declanșeze războiul, iar acum cu președintele Chinei, Xi Jinping, care dorește să introducă o pană între Europa și Statele Unite și a avertizat cu privire la „containment”-ul american.

Urmările călătoriei în China l-au lăsat pe președintele francez mai izolat decât în orice alt moment al celor șase ani de mandat, impopular în Franța și cu deficit de credibilitate în afara țării pe măsură ce încearcă să redefinească nu numai propria țară, ci și fundamentele oricărei ordini internaționale care va apărea după războiul din Ucraina.

În scurt timp, în China, Macron a reușit să-i alieneze sau să îi îngrijoreze pe aliați, de la Varșovia la Washington, cu adoptarea parteneriatului strategic global cu China, menționat într-o declarație sino-franceză. El a adoptat lexicul chinez al unei lumi „multipolare”, liberată de „blocuri”, eliberată de „mentalitatea Războiului Rece” și mai puțin dependentă de „extrateritorialitatea dolarului american”.

Cel mai îngrijorător, în special pentru Statele Unite, a fost faptul că într-un interviu acordat Politico și jurnaliștilor francezi în timpul călătoriei de întoarcere, Macron a sugerat că securitatea Taiwanului nu este problema Europei, care trebuie să reziste să devină „vasalii” Americii.

Cum diferă democrația și libertatea din Taiwan de cele din Ucraina, și cum se diferențiază amenințarea autocratiei ruse de amenințarea autocratiei chineze care sprijină Moscova, au fost două întrebări pe care Macron le-a lăsat fără răspuns.

Referindu-se la Taiwan, el a spus: „Cel mai rău lucru ar fi să ne gândim că noi, europenii, ar trebui să îi urmăm pe alţii în această problemă şi să ne adaptăm la ritmul american şi la suprareacţia chinez„.

Până marți, Palatul Élysée, sediul președinției, a simțit că e necesar să clarifice loialitățile Franței, atât de neclară devenise optica. Franța, se arată în acea precizare, „nu este la egală distanță între Statele Unite și China. Statele Unite sunt aliații noștri, cu valori comune”.

Faptul că această clarificare a fost necesară sugerează cât de mult i-a neliniștit Macron pe aliații săi.

„Alianța cu Statele Unite este fundația absolută a securității noastre”, a declarat Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Poloniei, marți, într-un răspuns evident la Macron, notând că unii lideri occidentali „visează la cooperare cu toată lumea, cu Rusia și cu unele puteri din Extremul Orient”.

Comentariul subliniază modul în care Macron vorbește adesea pentru ambițiile și visurile Europei, chiar dacă persistă diviziuni puternice pe continent, în special între statele din prima linie de frontieră cu Rusia, care sunt puternic atașate de NATO, și viziunea gaullistă a lui Macron asupra unei Franțe care este „aliată, dar nu aliniată” cu Washington-ul.

Senatorul Marco Rubio din Florida, un republican, a înregistrat un videoclip de două minute în care l-a criticat pe Macron și a întrebat: „Macron vorbește în numele întregii Europe? Este Macron acum șeful Europei? Pentru că dacă este, există unele lucruri pe care va trebui să le schimbăm.”

O astfel de schimbare, a spus el, ar putea fi ca America să spună Europei: „Voi vă ocupați de Ucraina”.

Această sugestie a indicat către una dintre problemele remarcilor domnului Macron. Vorbind despre construirea „autonomiei strategice” europene într-un moment în care Statele Unite furnizează cea mai mare parte a sprijinului militar pentru Ucraina a părut ceva provocator, mai ales că se apropie anul alegerilor americane, iar neliniștea crește în Partidul Republican cu privire la cheltuielile masive pentru Ucraina.

Un alt aspect a fost momentul: domnul Macron a vorbit cu ore înainte ca China să înceapă să amenințe cu exerciții militare în jurul Taiwanului, ca răspuns la o întâlnire a președintelui taiwanez Tsai Ing-wen cu speakerul Camerei Reprezentanților SUA, Kevin McCarthy, în California, cu câteva zile înainte.

„Este important unde și când spui lucrurile”, a spus Guntram Wolff, directorul Consiliului German pentru Relații Externe. „Când pleci de la Xi și spui imediat că Taiwanul nu ne privește, pare bizar.”

A adăugat: „Dacă crezi că Europa ar trebui să renunțe la Taiwan, ești imediat întrebat, pe cine mai lași baltă?”

Administrația Biden s-a abținut să-i critice pe aliatul francez, iar Uniunea Europeană a minimalizat orice diferend între domnul Macron și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care l-a însoțit în China. Aceasta a fost mult mai hotărâtă în privința Taiwanului, spunând acolo: „Nimeni nu ar trebui să schimbe unilateral status quo-ul prin forță în această regiune.”

Doamna von der Leyen nu a primit atenția generoasă acordată domnului Macron. China preferă statele națiuni în locul entităților transnaționale și s-a supărat la un discurs pe care l-a susținut luna aceasta în care a criticat China ca fiind „mai represivă acasă și mai asertivă în străinătate”.

La o primă vedere, Taiwan contează pentru Europa din motive economice și politice. Lumea funcționează cu ajutorul cipurilor taiwaneze. Această democrație insulară produce peste 60% din semiconductori la nivel mondial și aproximativ 90% din cele mai elaborate.

După înăbușirea aspirațiilor democratice din Hong Kong, consecințele unei invazii chineze a Taiwanului și suprimarea acolo a democrației liberale ar fi devastatoare pentru cauzele pe care Europa și domnul Macron s-au angajat să le apere în Ucraina.

Declarația prezidențială franceză spunea: „Pozitia noastră referitoare la Taiwan este constantă. Sprijinim status quo-ul și menținem schimburile și cooperarea noastră cu Taiwan, care este un sistem democratic recunoscut”.

Cu toate acestea, după eșecul lui de a-l convinge pe domnul Putin anul trecut cu vorbe asemănătoare despre o nouă „arhitectură strategică” pentru Europa, domnul Macron a decis clar să cucerească inima domnului Xi. El speră nu numai să obțină beneficii economice și comerciale, dar și să obțină medierea chineză în încheierea războiului din Ucraina. Nu a existat nicio dovadă a unei astfel de asistențe din partea domnului Xi în timpul vizitei.

Senatorul Lindsey Graham, republican din Carolina de Sud, nu a fost impresionat de domnul Macron: „Ultima sa vizită în China îi încurajează doar pe comuniști și pe președintele Xi, care pare hotărât să rescrie ordinea mondială și să ia Taiwan prin forță”, a comentat pe Twitter.

Dar desigur, tocmai acest fel republican de a provoca China, prin confruntare, este cel în care dl. Macron nu vrea să vadă Europa atrasă.

Costul imediat pare să fie ridicat pentru domnul Macron.

„Un dezastru”, a declarat Nicole Bacharan, o cunoscută analistă a politicii externe franceze, referitor la interviul domnului Macron acordat Politico, care a dezvăluit și faptul că Élysée a insistat pentru „citirea înainte de publicare” a articolului și a tăiat „unele părți ale interviului în care președintele a vorbit chiar mai sincer despre Taiwan și autonomia strategică a Europei”.

Marți, domnul Macron a făcut o altă vizită de stat, călătorind în Olanda. „Europa noastră este făcută din vise”, a spus el acolo, adăugând: „Nu vreau ca visele mele să fie visate în altă limbă”.

Nu este clar dacă se referea la limba americană sau la limba chineză.

Joi, în Franța, este programată o altă mare demonstrație împotriva reformei pensiilor lui Macron. Furia încă este ridicată.

„Caută o nouă orientare”, a declarat un ministru care nu a fost autorizat să vorbească și a refuzat să îi fie dezvăluit numele. „Dar, fără o coaliție stabilă în Parlament, este dificil”. >>

„Nu va accepta că Franța e o putere mijlocie”. Apare Europa cu mușchi, visată de Macron, dar aliații nu-i agreează strategiile și scopurile

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here