În Israel se profilează o nouă criză, notează The Economist.
<< La prima vedere, s-ar părea că premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a acționat în limitele atribuțiilor sale pe 16 martie, atunci când a anuțat decizia de a-l concedia pe Ronen Bar, șeful Shin Bet, serviciul de securitate internă al Israelului. Legea permite guvernului să întrerupă prematur mandatul de cinci ani al șefului Shin Bet. Acesta răspunde direct în fața prim-ministrului, iar după cum a explicat Netanyahu într-un mesaj adresat națiunii, între el și Bar exista o „neîncredere continuă”.
Însă momentul și motivația deciziei prim-ministrului sunt discutabile. La scurt timp după atacul-surpriză al Hamas asupra Israelului, produs pe 7 octombrie 2023, Bar și-a asumat responsabilitatea pentru eșecul agenției sale de a-l preveni. El a declarat că va demisiona odată ce își va finaliza misiunile esențiale, inclusiv asigurarea eliberării celor 251 de ostatici răpiți de Hamas. Însă 59 dintre aceștia încă rămân în Gaza (mai mult de jumătate fiind considerați morți). De ce încearcă Netanyahu să scape acum de șeful securității sale?
Ronen Bar, un ofițer de informații de carieră, care a devenit șef al Shin Bet în 2021, face parte din două grupuri de oficiali de rang înalt din domeniul apărării și juridic care se află în vizorul lui Netanyahu. Fiind numit de guvernul anterior, care a avut un mandat scurt, loialitatea sa este considerată suspectă. De asemenea, el este una dintre principalele figuri pe care prim-ministrul a încercat să le învinovățească pentru atacurile din 7 octombrie, încercând astfel să devieze atenția de la propria sa responsabilitate pentru strategia pe termen lung de a permite Hamas să rămână la putere în Gaza astfel încât să poată susține că nu are un partener de negociere adecvat.
Netanyahu a reușit în mare parte să elimine acest al doilea grup de oficiali din poziții de putere. În noiembrie, l-a demis pe ministrul Apărării, Yoav Gallant. Majoritatea ofițerilor care fuseseră responsabili de Forțele de Apărare ale Israelului sau de supravegherea serviciilor de informații militare la 7 octombrie au demisionat deja. Cele două ținte rămase sunt Ronen Bar și procurorul general, Gali Baharav-Miara, pe care prim-ministrul încearcă, de asemenea, să o demită.
Eliminarea lui Bar și Baharav-Miara a devenit o urgență pentru Netanyahu în ultimele zile. Shin Bet desfășoară două anchete privindu-i pe unii dintre cei mai apropiați consilieri ai prim-ministrului, care sunt acuzați că au divulgat documente clasificate presei și că au primit plăți de la guvernul Qatarului. Netanyahu a negat public că ar fi primit ceva de la qatarezi, dar pare tulburat de această investigație.
Ronen Bar a refuzat să spună dacă va accepta demiterea sa. El a insistat doar că va respecta legea. Într-o declarație amplă, el a contrazis afirmația lui Netanyahu potrivit căreia „neîncrederea” dintre ei ar fi un motiv pentru îndepărtarea sa. Bar a subliniat că „loialitatea sa este, înainte de toate, față de cetățenii Israelului”.
El a făcut o referire indirectă la acuzațiile aduse cercului apropiat al prim-ministrului, afirmând că printre misiunile pe care trebuie să le finalizeze înainte de a demisiona se numără „o serie de investigații sensibile”. Procurorul general a menționat, de asemenea, aceste investigații într-o scrisoare adresată lui Netanyahu, informându-l că demiterea șefului Shin Bet trebuie suspendată, deoarece procesul este „viciat de ilegalitate și conflict de interese”.
Netanyahu a respins deja obiecțiile procurorului general. Însă problema se îndreaptă către Curtea Supremă a Israelului, care în trecut a anulat decizii guvernamentale privind numiri în funcții publice. Dacă instanța acceptă opinia juridică a procurorului general, Netanyahu va trebui să decidă dacă dă înapoi sau sfidează hotărârea. Dacă rămâne ferm pe poziție, următorul caz pe agenda Curții va fi, fără îndoială, o petiție care să ceară o decizie privind incapacitatea unui prim-ministru care refuză să respecte hotărârile instanței.
Aceasta ar declanșa o criză constituțională care mocnește încă de la revenirea lui Netanyahu la putere, la sfârșitul anului 2022. Principalul obiectiv legislativ al coaliției sale a fost adoptarea unor reforme juridice ample menite să slăbească puterile Curții Supreme. La acea vreme, protestele masive au blocat aceste eforturi. După izbucnirea războiului din Gaza, majoritatea proiectelor legislative au fost suspendate. Acum, pare aproape inevitabil un nou conflict între guvernul Israelului și sistemul judiciar.
Conform legii, mandatul Shin Bet include protejarea „procesului democratic și a instituțiilor Israelului”. Agenția ar putea ajunge în curând să interpreteze această misiune ca o obligație de a proteja democrația Israelului tocmai de propriul său prim-ministru. >>
Israelul a reluat atacurile asupra Fâșiei Gaza: Peste 330 de morți
