Adunarea Naţională a Franţei a adoptat joi un proiect de lege care transformă în infracţiune discriminarea persoanelor pe baza stilului coafurii purtate sau a mărimii şi culorii părului, având în vedere mai ales coafurile de tip african, susţinătorii iniţiativei invocând astfel de cazuri de discriminare profesională, cum ar fi situaţia unor femei de culoare care s-au simţit constrânse să-şi întindă părul înaintea interviurilor de angajare, relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.
De partea cealaltă, criticii proiectului consideră că este un demers inutil, menit mai degrabă să importe anumite idei din SUA, şi că parlamentarii ar trebui să se ocupe de probleme mai importante la ora actuală pentru Franţa, relatează Agerpres.
Proiectul de lege, inspirat din legea „Crown AcT” care este în vigoare din anul 2019 în statul american California, adaugă „discriminarea capilară” pe lista discriminărilor pasibile de sancţiuni penale prevăzute în codul penal şi în codul muncii în Franţa.
În fundamentarea actului normativ, pentru adoptarea căruia mai este nevoie şi de votul Senatului francez, se face referire şi la un studiu din SUA, conform căruia tipurile de coafuri purtate mai ales de către persoanele de culoare, precum „dreadlock”, şuviţele împletite şi alte coafuri în stil african, au de 2,5 ori mai multe şanse de a fi percepute la locul de muncă drept „neprofesionale”, iar două treimi dintre femeile de culoare din SUA şi-au schimbat coafura înaintea unui interviu pentru angajare.
Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul independent Olivier Serva, reprezentant al insulei Guadelupa, afirmă că numeroase companii exercită presiuni asupra angajaţilor, în special asupra femeilor de culoare, să se tundă mai scurt ori să-şi desfacă şuviţele, din motive de imagine profesională.
Potrivit aceluiaşi deputat, textul său urmăreşte să protejeze nu doar „femeile de culoare obligate să-şi întindă părul înaintea unui interviu de angajare”, ci şi „persoanele roşcate” sau pe cele „cu calviţie”, victime de asemenea ale prejudecăţilor. Legea are în vedere şi protejarea femeilor blonde în faţa „discriminării sexiste”, mai argumentează deputatul.
Din rândul criticilor, deputatul conservator Fabien Di Filipo, membru al partidului Republicanii, a apreciat că acest demers este unul redundant, în condiţiile în care legislaţia franceză deja interzice discriminarea pe baza aspectului fizic, şi consideră că proiectul de lege urmăreşte mai degrabă să importe în dreptul francez un mod de gândire din SUA.
Pe lângă statul California, alte peste 20 (din cele 50) de state ale SUA au adoptat legi care sancţionează explicit „discriminarea capilară” la locul de muncă sau în şcolile publice.
La rândul său, deputatul Philippe Schreck, din partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională, le-a spus colegilor săi parlamentari că ar face mai bine să se ocupe de alte probleme cu adevărat importante pentru o ţară aflată „aproape în faliment”.
Un alt deputat al dreptei, Xavier Breton, a criticat „goana” după o „listă de discriminări” ce reflectă „ideologia militantă” care în opinia lui s-ar afla la baza acestui proiect de lege cu „idei care nu urmăresc decât să ne fractureze societatea”.
Iniţiatorul proiectului de lege, Olivier Serva, admite că în Franţa există deja o legislaţie împotriva discriminării pe baza aspectului fizic, dar susţine că această discriminare este sancţionată doar „în teorie”, iar demersul său caută să „clarifice o legislaţie prost înţeleasă sau prost aplicată”.
Guvernul preşedintelui Emmanuel Macron pare să susţină de asemenea iniţiativa şi a salutat „înţelepciunea” deputaţilor. Proiectul de lege „are meritul de a evidenţia acest tip de discriminări”, chiar dacă legislaţia în vigoare permite deja combaterea lor, a motivat ministrul însărcinat cu egalitatea între bărbaţi şi femei şi cu combaterea discriminării, Aurore Bergé.
Totuşi, rezerve au fost exprimate şi din rândul membrilor majorităţii prezidenţiale, cum este cazul deputatei Lise Magnier, care crede că o astfel de lege mai mult va complica munca judecătorilor, ce vor trebui să decidă asupra încadrării faptelor ca discriminări capilare sau pe bază de origine ori aspect fizic.
