* În perioada 15-19 noiembrie 2023 are loc, la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă al României, Festivalul de Muzică Veche Bucureşti, transmite Agerpres.ro.
Astfel, sâmbătă, 18 noiembrie, la ora 19.00, Martyna Pastuszka & {oh!} Orkiestra (Polonia) susţin concertul „Actus Humanus”, ce aduce în prim-plan doi compozitori remarcabili, Francesco Geminiani şi Charles Avison. Ansamblul polonez {oh!} Orkiestra, condus de violonista Martyna Pastuszka, un „rising star” al scenei europene de muzică veche, va prezenta genul concerto grosso explorat şi diversificat în mod inspirat de aceşti maeştri baroci, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Antiqva, organizatorul festivalului.
De asemenea, duminică, 19 noiembrie 2023, la ora 19.00, ansamblul bucureştean Sempre propune un program ce evidenţiază frumuseţea vocii de soprană, sonorităţile orchestrale în creaţia lui Haendel, precum şi genurile triosonatei, concerto grosso şi concertului instrumental.
Potrivit organizatorilor, Festivalul de Muzică Veche Bucureşti a acoperit, de la începuturile sale, un gol în oferta culturală bucureşteană şi naţională. Mai apoi, a crescut de la an la an, fiind considerat, în prezent, cel mai important eveniment de profil din Sud-Estul Europei.
Festivalul este dedicat muzicii vechi europene, de la piese medievale până la muzica renascentistă, barocă, bizantină, mergând până la muzicile vechi ale popoarelor din bazinul mediteraneean şi Orient.
* Premiera absolută de teatru radiofonic „Între câine şi lup”, un spectacol dedicat Monicăi Lovinescu, va fi difuzată, la Radio România Cultural, sâmbătă, 18 noiembrie, de la ora 17.00.
Scenariul original, de Ilinca Stihi, este inspirat de viaţa şi opera Monicăi Lovinescu, cu inserţii din materiale documentare aparţinând Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Regia este semnată, de asemenea, de Ilinca Stihi, care i-a distribuit în rolurile principale pe Maia Morgenstern (rolul Monicăi Lovinescu) şi Zoltan Octavian Butuc (vocea Securităţii), se arată într-un comunicat al Radio România Cultural.
Scenariul dezvoltă momentul atentatului asupra vieţii Monicăi Lovinescu, din 18 noiembrie 1977, şi are aspectul unui thriller în care vom descoperi personajul Monica Lovinescu într-o dimensiune profund umană, aflat într-o stare precară, de teamă. Profund rănită, ea se va confrunta cu proprii demoni şi cu propria misiune, aflată permanent sub lupa malefică a Securităţii.
Scenariul radiofonic original se vrea a fi un avertisment despre mecanismele regimurilor autocrate, indiferente în faţa conceptelor umanitare şi egalitare. Personalitatea Monicăi Lovinescu funcţionează astfel ca o hârtie de turnesol pentru determinarea contrastului ferm dintre bine şi rău, dreptate şi nedreptate, se mai arată în comunicat.
Acest spectacol face parte din programul „Centenar Monica Lovinescu, vocea demnităţii”, desfăşurat pe mai multe săptămâni la Radio România Cultural. Pe 19 noiembrie, de la ora 19.00, Radio România Cultural va transmite, în direct de la Ateneul Român, Gala Monica Lovinescu, organizată de Editura Humanitas şi Fundaţia Humanitas Aqua Forte.
* Tot la 100 de ani de la naşterea Monicăi Lovinescu, Asociaţia Artis din Iaşi va proiecta, în perioada 16-19 noiembrie 2023, la Casa de Cultură Fălticeni, documentare, filme în premieră şi producţii premiate. Proiecţiile vor avea loc în cadrul Seriei de manifestări, Monica Lovinescu – Centenarul Naşterii (1923 – 2023)”, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Astfel, vineri, 17 noiembrie, ora 17.00 are loc proiecţia filmului „Război pe calea undelor” (regia: Alexandru Solomon), avându-i ca invitaţi pe ambasadorul Emil Hurezeanu, criticul de film Irina-Margareta Nistor şi jurnalistul Liviu Tofan.
Sâmbătă, 18 noiembrie, la ora 17.00, se va proiecta „Metronom” (regia: Alexandru Belc), alături de actorul Vlad Ivanov şi Irina-Margareta Nistor.
Duminică, 19 noiembrie, ora 18.00, va putea fi vizionată producţia „Libertate” (regia: Tudor Giurgiu), în prezenţa lui Tudor Giurgiu şi a Irinei-Margareta Nistor.
* Vineri, 17 noiembrie, ora 18.00, Muzeul Municipiului Bucureşti deschide expoziţia anuală a Pinacotecii Muzeului Municipiului Bucureşti „Între România şi Franţa. Un parcurs plastic remarcabil”, la Palatul Şuţu, se arată într-un comunicat al Muzeului Municipiului Bucureşti, precum şi pe site-ul https://muzeulbucurestiului.ro/.
Expoziţia anuală a Pinacotecii Muzeului Municipiului Bucureşti are o importanţă aparte, înscriindu-se în contextul mai general de celebrare a 30 de ani de francofonie în România.
În comunicat se arată că, la Ecole des Beaux-Arts de la Paris, dar şi în cadrul şcolii neoficiale de la Barbizon s-au format primii pictori importanţi pentru istoria artei naţionale: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, Ştefan Luchian şi aproape toţi pictorii afirmaţi în perioada interbelică din spaţiul românesc. Parisul, sudul Franţei sau Bretania, peisajele urbane sau rurale din aceste zone au fascinat generaţii întregi de artişti români, demn de remarcat fiind chiar Nicolae Grigorescu, care vizitează: Dinan, Dinard, Saint-Malo, Mont-Saint-Michel, ţărmul Normandiei, Granville. Îl vor urma, în alte călătorii iniţiatice: Nicolae Grant, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Max Wexler Arnold, Eustaţiu Stoenescu, Ştefan Popescu, Elena Popea, Iosif Iser sau Jean Alexandru Steriadi.
Peisajele realizate, de exemplu, de Cecilia Cuţescu Storck în Franţa, Italia, Spania şi Portugalia rămân şi acestea de referinţă în arta românească.
De asemenea, în general, în perioada interbelică, foarte mulţi artişti au făcut studii la Paris, cu profesori şi artişti celebri în epocă, precum Lucien Simon, Jean-Paul Laurens, Henri Mattise. Ultimul dintre aceştia a fost coleg şi prieten cu Theodor Pallady. Sculptorii sau femeile-sculptor au studiat în atelierele lui Rodin, Bourdelle sau în atelierul lui Constantin Brâncuşi de la Paris, mai arată organizatorii.
Expoziţia tematică va putea fi vizitată în perioada 17 noiembrie 2023-29 septembrie 2024.
* În perioada 17-19 noiembrie 2023, se desfăşoară, la Cinemateca Română, sala Eforie, Festivalul filmului japonez, în organizarea Ambasadei Japoniei, Japan Foundation şi Arhiva Naţională de Filme-Cinemateca Română, se menţionează pe https://www.ro.emb-japan.go.jp/.
Ediţia din acest an îşi propune să prezinte publicului câteva producţii de succes ale cinematografiei japoneze actuale, selecţia incluzând mai multe filme de lung metraj şi un film de animaţie. Festivalul aduce în prim-plan drame emoţionante, lumi de fantezie şi animaţii. Acestea poartă semnătura unor regizori cunoscuţi precum Yu Irie, Tsutomu Hanabusa, Ken Iiduka, Ayumu Watanabe.
Vineri, 17 noiembrie, de la ora 19.00, poate fi vizionat filmul „AI Amok” (r. Yu Irie, 2020, cu subtitrări în română). Pelicula prezintă Japonia anului 2030, când inteligenţa artificială (AI) asistă fiecare aspect al vieţii oamenilor, de la facilităţi medicale, bănci, transporturi şi până la sisteme de securitate. Întreaga populaţie are încredere şi depinde de AI – până într-o zi când aceasta scapă de sub control şi aruncă întreaga naţiune într-un haos şi o tragedie inimaginabile.
Sâmbătă, 18 noiembrie, la ora 16.30, este prezentată drama „Maeda Corporation Fantasy Marketing Department” (r. Tsutomu Hanabusa, 2020, cu subtitrări în română). Doi, Bescho, Emoto şi Chikada, toţi lucrează la Maeda Corporation. De obicei, ei sunt implicaţi în construcţia de baraje şi tuneluri, dar de data aceasta se confruntă cu un plan publicitar foarte provocator – estimarea costului total pentru construirea unei instalaţii de depozitare subterană pentru super robotul prezentat în seria manga Mazinger Z. Lucrând împreună cu tehnicieni pricepuţi, echipa trebuie să transforme proiectul în realitate, indiferent de situaţie.
Duminică, 19 noiembrie, de la ora 19.00, poate fi văzut filmul „Children of the Sea” (r. Ayumu Watanabe, 2019, cu subtitrări în română). Scenaristul Daisuke Igarashi continuă să fascineze cititorii cu utilizarea unică a liniei şi a expresiei desenului. Prima sa lucrare integrală, „Children of the Sea”, se bazează pe respectul faţă de lumea naturală şi spune povestea unei întâlniri de vară dintre o fată de 14 ani şi doi fraţi care au fost crescuţi de un dugong. „Imaginile” şi „muzica” filmului se revarsă de pe ecran cu liniştea şi sălbăticia poveştii originale şi cu mirosul mării, arată organizatorii.
