Die Welt | De ce Xi Jinping anunță acum un război de agresiune asupra Taiwanului

Ca și în cazul lui Putin și al Ucrainei, Occidentul crede în bunul simț al Chinei în conflictul din Taiwan. Însă un război ar avea consecințe fatale pentru economia globală. Fără semiconductorii din Taiwan nu pot fi construite nici smartphone-uri, nici mașini. Dar într-un nou document, Beijingul anunță acum deschis un război de agresiune, scrie Adrian Geiges într-o analiză pentru Die Welt, citat de onet.pl.

În relatările jurnaliștilor occidentali, puteți afla că Xi Jinping este mult mai rațional decât Putin și este mai preocupat de economie. Cu toate acestea, acestea sunt iluzii care pot adormi vigilența liderilor occidentali – așa cum era deja adormită în cazul invaziei ruse a Ucrainei. Cu toate acestea, guvernul lui Xi Jinping tocmai a publicat o nouă Carte albă, în care accentuează clar retorica, iar iluzia „răului mai mic” este distrusă.

Noua Carte Albă se intitulează „Chestiunea Taiwan și Reunificarea Chinei în Noua Eră”. Propaganda de la Beijing numește perioada care începe cu ascensiunea lui Xi Jinping la putere „Noua Eră”. Este o perioadă caracterizată de o creștere a represiunii interne și a agresiunii în politica externă.

Potrivit documentului, acest lucru are și consecințe directe pentru Taiwan. „Sub conducerea puternică a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, condus de Xi Jinping, Partidul Comunist Chinez și guvernul chinez au luat măsuri noi și inovatoare în Taiwan”. Drept urmare, „roata istoriei continuă să se rotească spre reunificarea națională și nu va fi oprită de niciun individ sau forță”.

Acest lucru se aplică în primul rând guvernului președintelui Taiwanului, Tsai Ing-wen, și Partidului său Democrat Progresist (DPP). Spre deosebire de conducătorii din China, acesta este ales de cetățeni. Cartea albă, însă, respinge „organele DPP” care „trebuie eliminate”. Ceea ce vor taiwanezii nu contează.

*„Guvernul chinez are dreptul să ia toate măsurile necesare”

Cartea albă, în retorica sa rasistă, se bucură de „același sânge” care leagă taiwanezii de chinezi în Republica Populară Chineză. În timp ce unificarea pașnică este „prima alegere” a guvernului chinez, „nu renunțăm la folosirea forței și ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare”.

Cărțile albe anterioare ale guvernului chinez despre Taiwan, publicate în 1993 și 2000, declarau că Beijingul „nu va staționa permanent trupe și personal administrativ” în Taiwan. Această propoziție a fost eliminată.

Xi Jinping rupe astfel de politica lui Deng Xiaoping – liderul chinez care a realizat reforme economice temeinice în anii 1980. A avut o idee genială să gestioneze mai întâi Hong Kong și Macao, apoi și Taiwan – o țară, două sisteme. Aceste teritorii ar trebui să fie în mod nominal deținute de China, dar să se guverneze pe plan intern și să își mențină sistemul politic anterior.

Problema este că Xi tocmai a prăbușit acest model în Hong Kong. Cartea albă abordează acest lucru în mod deschis. „O vreme, Hong Kong s-a luptat cu o perioadă de tulburări sociale dăunătoare, declanșate de agitatorii anti-chinezi din regiune și nu numai”. Ca răspuns, conducerea chineză „a făcut unele ajustări rezonabile”.

Este cunoscut cum arată aceste remedieri. Deputații aleși în mod democratic au fost destituiți din posturile lor, iar cei care vorbesc critic sunt condamnați la ani de închisoare. Chiar și prezentarea adevărată a istoriei chineze este interzisă, cum ar fi masacrul din Piața Tiananmen, din 4 iunie 1989.

În Taiwan, aproape nimeni nu vrea să se unească voluntar cu China. Cu toate acestea, în ultimele decenii, relațiile s-au dezvoltat pozitiv, mai ales în plan economic. Volumul comerțului prin strâmtoarea Taiwan în 1978 a fost echivalentul a doar 46 de milioane de dolari. În 2021, a crescut la 328,34 miliarde de dolari, sau de aproape 7.000 de ori mai mult.

Republica Populară Chineză a fost cea mai mare piață de export a Taiwanului în ultimii 21 de ani, generând un excedent anual enorm pentru insulă. China continentală este, de asemenea, cea mai mare destinație de investiții din Taiwan. Până la sfârșitul anului 2021, companiile din Taiwan au investit în aproape 124.000 de proiecte pe continent, cu o valoare totală de 71,34 miliarde dolari. Au beneficiat de cunoașterea culturii chineze și a unei limbi comune.

În loc să o dezvolte în mod constructiv și să lucreze împreună ca egali, guvernul chinez subliniază în Cartea sa albă modul în care raportul de putere s-a schimbat în favoarea sa: „Statisticile Fondului Monetar Internațional arată că produsul intern brut (PIB) al continentului în 1980 era de aproximativ 303 miliarde sau de puțin peste 7 ori PIB-ul Taiwanului, care a fost de aproximativ 42,3 miliarde de dolari în 2021. PIB-ul continentului a fost de aproximativ 17,46 trilioane de dolari, de peste 22 de ori PIB-ul Taiwanului, care a fost de aproximativ 790 de miliarde de dolari „.

Având în vedere acest lucru, „este clar că guvernul chinez are dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a rezolva problema Taiwanului și pentru a realiza reunificarea națională fără interferențe externe”.

Acesta este un semnal clar pentru Statele Unite care doresc să sprijine Taiwanul în caz de război. Cartea albă oferă o relatare clară a modului în care s-ar putea desfășura un astfel de conflict și se leagă de războiul din Coreea din 1950-1953. „China și oamenii săi au câștigat o victorie copleșitoare în războiul împotriva agresiunii SUA și în ajutorul Coreei la scurt timp după înființarea RPC”.

*”Spiritul eroic” al Chinei care a ucis milioane de oameni

Apropo, „ne-am demonstrat spiritul nostru eroic, neînfricarea și voința”. Ceea ce nu este menționat în text sunt 4 milioane de oameni, inclusiv un milion de chinezi care au plătit cu viața „spiritul lor eroic” în războiul din Coreea.

În Europa (…) este subestimat faptul că războiul pentru Taiwan amenință să capete dimensiuni mult mai mari, trăgând, probabil, întreaga lume în abis. Din perspectiva SUA, războiul din Ucraina este un conflict regional. Pierderea rezultată a proviziilor de grâu afectează în principal Africa și Orientul Mijlociu, iar problemele de aprovizionare cu gaze afectează doar Germania și alte câteva țări europene.

Importanța Taiwanului pentru economia mondială este însă mult mai mare. De aici provin 64% dintre semiconductorii mondiali. Fără aceștia, este imposibil să construiești smartphone-uri, computere, mașini și dispozitive medicale.

Cine deține Taiwanul deține lumea întreagă. SUA nu se vor limita așadar la furnizarea de arme, în cazul unei agresiuni militare împotriva Taiwanului – tot din motive strategice, deoarece această insulă determină dominația americană în Pacific.

Occidentul speră că Xi Jinping va fi „înțeles” și nu va ataca Taiwanul deocamdată pentru a nu pune în pericol relațiile comerciale globale ale Chinei. Dar asta e o dorință. „Noua Eră” sub Xi este exact opusul abordării pragmatice a economiei lui Deng.

Închiderea locuitorilor din Shanghai și din alte metropole în apartamente timp de luni de zile și interzicerea de facto de a călători în și dinspre China pentru mai mult de doi ani – sub pretextul pandemiei de coronavirus, este, de asemenea, neînțelept din punct de vedere economic. Dar pentru Xi, prioritatea este puterea și ideologia.

De asemenea, ar trebui să ne întrebăm de ce publică acum o nouă Carte albă despre Taiwan – prima în 22 de ani. Acest lucru nu ar fi putut fi cauzat de vizita în Taiwan a lui Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților SUA. Documentele politice de acest fel nu sunt scrise în China într-un timp atât de scurt.

Xi va folosi momentul cel mai favorabil pentru a ataca. Poate că acesta este momentul – Occidentul este ocupat cu războiul din Ucraina și nu a construit încă o industrie puternică a semiconductorilor.

*Xi este hotărât să „rezolve problema Taiwanului”

„Rezolvarea problemei taiwaneze și realizarea unificării complete a Chinei este aspirația comună a tuturor fiilor și fiicelor poporului chinez. Este indispensabilă pentru realizarea renașterii Chinei” – acestea sunt propozițiile cu care începe documentul pomenit.

„Este, de asemenea, misiunea istorică a Partidului Comunist Chinez. Partidul, guvernul chinez și poporul chinez s-au străduit să atingă acest obiectiv timp de decenii”. Și Xi Jinping vrea să intre în istorie ca cel care va face acest lucru în timpul mandatului său.

Adrian Geiges a studiat limba chineză la Beijing și a trimis de acolo corespondențe pentru „Stern”. A locuit câțiva ani și în Shanghai și Hong Kong. Împreună cu redactorul WELT, Stefan Aust, este autorul cărții „Xi Jinping – Cel mai puternic om din lume”, prima biografie cuprinzătoare a unui șef de stat și lider de partid chinez.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here