La prima vedere, sprijinul rus pentru războiul total împotriva Ucrainei pare solid. În realitate, Putin întâmpină probleme, susține o analiză CEPA.
<< În medie, 75% dintre respondenți susțin acțiunile armatei ruse; în octombrie, acest procent a crescut ușor la 76% în rândul celor chestionați, potrivit unui studiu realizat de Denis Volkov, directorul Centrului Levada, și analistul politic Andrei Koleșnikov, publicat în noiembrie.
Și totuși. În ciuda nivelului aparent ridicat de consolidare în jurul autorităților și armatei, printre ruși există semne de nemulțumire crescândă, însă aceasta nu s-a manifestat încă prin proteste deschise. Jurnaliștii de la Vajnîe istorii au publicat un studiu despre cele mai comune nemulțumiri pe care rușii i le transmit lui Vladimir Putin.
Este crucial să subliniem că plângerile adresate președintelui sunt privite de către majoritatea populației ruse ca o ultimă instanță pentru a căuta dreptate și la care se recurge după ce toate celelalte căi au fost epuizate, așa cum făceau strămoșii lor în relația cu țarul.
Conform datelor, cea mai urgentă preocupare a rușilor este bunăstarea financiară a soldaților contractuali. Primele scrisori către Putin pe acest subiect au apărut încă din aprilie 2022, iar până în octombrie 2023 volumul lunar al apelurilor pe această temă crescuse de 25 de ori. Acest lucru sugerează că încă este ineficientă strategia autorităților, aceea de „injecta” bani pentru a rezolva problema pierderilor de vieți omenești în rândul rușilor trimiși în război. Așa-zisa majoritate Putin este încă dispusă să sacrifice viețile și sănătatea celor dragi în schimbul unei compensații suficiente.
Cu toate acestea, se pare că acest mecanism începe să cedeze. La sfârșitul lui noiembrie, oficialilor regionali li s-a dat instrucțiunea de a reprima „cu orice preț” protestele soțiilor soldaților mobilizați, care solicită întoarcerea bărbaților lor de pe front. Mulți încearcă să atingă acest obiectiv având „grijă de familiile luptătorilor”. Însă având în vedere lipsa de fonduri la nivel local, aceste manifestări de grijă au devenit destul de modeste.
De exemplu, în Tuva, familiilor celor mobilizați li se oferă în principal cartofi și lemne de foc. În Republica Tiva, familiile recruților primesc bovine tinere și cărbune, în timp ce în Iacuția, primesc reni sacrificați. În alte locuri, familiile mobilizaților sunt sprijinite cu pachete alimentare și ceai, iar în regiunea Tiumen li s-au oferit bilete la un spectacol de circ programat pentru luna iunie.
Problemele legate de mobilizare ocupă locul doi în privința plângerilor adresate lui Putin. Cel mai mare număr a fost înregistrat în octombrie 2022, imediat după mobilizarea masivă, cu aproape 13.000 de scrisori trimise președintelui. Pe locul trei vin plângerile legate de serviciul contractual. Rușii trimit lunar peste 1.000 de plângeri pe acest subiect, cu un vârf înregistrat în septembrie, când au fost 1.878 de apeluri.
În aprilie, tema principală a plângerilor adresate președintelui viza lipsa permisiilor pentru militarii din serviciul activ. Această problemă a scăzut în toamnă, fenomen pe care sociologii l-au atribuit creșterii furiei în rândul familiilor de militari și utilizării altor metode pentru rezolvarea acestei nemulțumiri. Unele soții au început să participe la proteste, iar Kremlinul caută activ să reprime astfel de manifestații.
În plus, rușii se plâng președintelui de lipsa asistenței în găsirea celor dispăruți în acțiune și de tratamentul răniților, exprimând nemulțumire față de salariile mici din sectorul public, probleme în furnizarea încălzirii, dificultăți în gospodărie și pensii inadecvate.
Cu toate că există nemulțumiri, există puține semne de disidență deschisă. Faptul că oamenii scriu plângeri către Putin arată că mulți văd guvernul nu ca fiind cauza problemelor lor, ci ca un apărător și protector.
Pe lângă o credință reziduală în bunătatea celor puternici, un impediment semnificativ pentru participarea la activitățile de protest, ca și înainte, rămâne represiunea. Sociologii atribuie scăderea numărului de proteste deschise împotriva războiului acestui aspect, în timp ce observă simultan creșterea mișcării de nemulțumire printre rudele celor mobilizați și o creștere a numărului de dezertări de pe front.
Potrivit cercetătorilor, actuala scădere a numărului de cazuri penale și administrative pentru convingeri anti-război nu se datorează unei reduceri a nivelului de represiune, ci mai degrabă fricii de consecințe, dat fiind faptul că au fost „internalizate noile reguli de cenzură”. Între timp, nivelul de reprimare rămâne ridicat, aspect evident în severitatea sentințelor, violența fizică sistematică a forțelor de ordine împotriva opozanților regimului și presiunea extrajudiciară alternativă, la fel de sistematică.
Un alt semn al abordării tot mai autoritare pe care o are regimul este înmulțirea cazurilor de trădare, care au înlocuit acuzațiile mai puțin grave, de atitudine anti-război. Conform datelor compilate de publicația Holod, din ianuarie până în iulie, FSB a înregistrat cel puțin 82 de cazuri legate de trădare și spionaj, în timp ce, în întregul an precedent, fuseseră înregistrate doar 20.
Rușii care doresc să evite necazurile știu că trebuie să-și exprime nemulțumirea doar prin metode „permisibile”, sau să se confrunte cu acțiuni pentru presupusa lor lipsă de loialitate.
Trolii Kremlinului exploatează abil acest aspect, bombardându-le pe soțiile mobilizaților cu comentarii care sugerează că sunt „manipulate de susținătorii lui Navalnîi”.
Așadar, nu vă așteptați prea curând la proteste organizate ale disidenților. Dar așteptați-vă ca oamenii disperați, forțați să caute alte mijloace de protest sau autosalvare, să recurgă la exprimări mai subtile ale nemulțumirii, cum ar fi sabotajul, dezertarea și alte mijloace, pentru a evita să devină unul dintre cei 300.000 sau mai mulți ruși uciși și răniți în Ucraina. >>
