Discursul lui Putin. Cum poate spera la victorie, când baza este formată din două usturătoare înfrângeri?

Sursa: Kremlin.ru
  • „Rusia a făcut totul pentru a prezerva integritatea teritorială a Ucrainei”.
  • „Vrem ca aceia care au confiscat și continuă să dețină puterea, la Kiev, să oprească imediat ostilitățile”.

Desigur, dincolo de cele două citate de mai sus, discursul ținut marți de Vladimir Putin e mult mai generos în elemente de fals și fantezie cu care să se delecteze istoricii și psihanaliștii, fact-checker-rii și vânătorii de OZN-uri.

Aici, ne vom rezuma la o constatare-matcă (21 februarie 2023 a fost ca o mașină a timpului) și două observații-pui (pentru câteva ore, lumea întreagă a retrăit concomitent ultimii ani ai Războiului Rece și anul de deschidere a Primului Război Mondial).

RĂZBOIUL RECE. Pe de o parte, avem contrastul dintre cele două discursuri, de la Moscova și Varșovia.

Marți, în locul lui Putin, a părut că de adresat s-au adresat fantomele încremeniților în proiect Brejnev, Andropov și Cernenko (deși în calitate de locatari ai Kremlinului, ultimii doi n-au prea avut timp de discursuri despre trecut, prezent și viitor – s-au retras prematur la loc cu verdeață). În locul lui Biden, am putut foarte bine să-l vedem pe Reagan, luând partea lumii libere tot dintr-o capitală europeană-simbol, Berlin, Poarta Brandenburg.

Oferta lui Putin: continuarea unui război sângeros, spectrul altor conflicte armate, o nouă Cortină de Fier, o cursă debilă a înarmării nucleare, mai multă divizare.

Oferta lui Biden: democrație, libertate, alianțe, unitate.

Ca de atâtea ori în istorie, Rusia a demonstrat, prin vocea și decizia liderului său, că drumul e mereu în aceeași direcție – înapoi. Și a reiterat faptul că, geopolitic vorbind, în 2023 puterea rusă se excită la fel ca-n ’45 (instalarea terorii sovietice în Europa de Est), ’56 (Budapesta), ’62 (criza rachetelor), ’68 (Praga), ’91 (Vilnius). – adică ocupând, zdrobind, îndoliind.

PRIMUL RĂZBOI MONDIAL… Sau, cum l-a botezat marele istoric și diplomat american, George F. Kennan: „The great seminal catastrophe of this century”.

Marți, 21 februarie 2023, ipochimenul de la Kremlin a spus ceea ce mai repetase și cu alte ocazii, privitor la temeiurile războiului pe care l-a declanșat în Ucraina și așteptările pe care le are de la ucraineni și de la occidentali.

În esență, teza lui Putin este aceea a războiului preventiv. Acuma, conflictul deschis de Putin în Ucraina nici nu ar putea fi etichetat altfel decât preventiv, din moment ce Rusia nu fusese ea atacată, nu fusese nici amenințată, nici nu era pe punctul de a fi atacată, nici nu fusese pe punctul de a fi amenințată.

Dar, e bine știut, la Moscova obiceiul pământului e că retorica are prioritate față de fapte, context în care agresorul și-a luat cu de la sine putere libertatea de a-și construi un alibi de agresat.

Din acest punct de vedere Rusia lui Putin din 2023 seamănă leit cu Germania împăratului Wilhelm al II-lea și a generalilor lui, din vara lui 1914.

Precum la Moscova, acum, și la Berlin, atunci, la vârful statului și armatei, ca și în varii cotloane ale societății civile, se dorea arzător război cu occidentalii – la acea vreme încarnați de Anglia și cu Franța.

Teza de bază era aceeași: războiul preventiv. Rațiunea era identică: afirmarea puterii germane în lume, acapararea de teritorii. La vârful armatei germane, în 1914 temerea dominantă era că Berlinul are o fereastră de doi-trei ani până când mașinăria sa militară va fi net depășită de mașinăria de război britanică și mașinăria de război franceză.

La fel ca Rusia de după 2010, și Germania de după 1910 a fost nevoită să amâne intrarea într-un mare război din două motive: nevoia de consolidare a armatei și nevoia de alibi care să-i legitimeze demersul pe plan extern și să coaguleze suficient sprijin pe plan intern.

În cazul german, ultima amânare, de data asta cu precizie chirurgicală, a venit în 1912, când calculele arătau că trupele și echipamentul vor fi pregătite în 18 luni (în cazul lui Putin, probabil că istoria ne va lămuri dacă și când a existat un episod similar). Iar după 18 luni, pretextul a apărut – asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand. La foc automat, Germania de atunci, a făcut tot ce se poate ca Austro-Ungaria de atunci să vrea, la rândul său, război.

Putin a demonstrat irevocabil că vrea cu tot sufletul conflictul pe parcursul anului 2021, când Moscova a formulat pretenții imposibile nu doar la adresa Ucrainei, dar și a vecinilor ei, la adresa NATO și la adresa SUA. Precum germanii de cu un secol și un deceniu înainte, Putin a vrut și și-a declanșat războiul. Precum germanii de acum un secol și un deceniu, Rusia contemporană a transformat militarismul în moaște.

Paralele nu se opresc aici, la punctul de origine.

Pe parcursul conflictului ruso-ucrainean, Moscova, după modelul berlinez de la 1914:

  • A angrenat Biserica. Precum predicatorul Curții imperiale de atunci, Ernst von Dryander, și Patriarhul Curții putiniste de acum, Kirill-KGB, a împănat războiul de agresiune cu trimiteri precum război sfânt, ofrandă adusă lui Hristos, martiriu în beneficiul întregii lumi. O linie urmată și azi, în Rusia, fix ca acum peste 100 de ani, în Germania, de toată preoțimea autohtonă.
  • A angrenat elita culturală și universitară, în Rusia de azi, precum în Germania de acum un secol, urlându-se din toți rărunchii cât amenințată este cultura rusă/germană și câtă nevoie este, și din acest motiv, de un asemenea război.
  • În fine, a angrenat propaganda. Și cea din Moscova zilelor noastre, precum cea din Berlinul acelor vremuri, au pedalat pe obiectivul fals al războiului (apărarea în fața agresiunii inexistente) și a fost interzisă orice subtilă referire la obiectivul adevărat (setea de putere, foamea de teritorii).

Lecția de istorie nu se oprește niciodată la început și la cuprins, ci, în mod natural, la încheiere.

Războiul Rece s-a terminat prost pentru Rusia fenomenalizată ca URSS.

Iar Primul Război Mondial s-a terminat prost pentru Germania ce i-a servit ca model Rusiei lui Putin (și, în paranteze fie spus, s-a terminat prost pentru Rusia țaristă, cu venirea la putere a lui Lenin și a bolșevicilor, pe care, în discursul de marți 21 februarie 2023, Putin însuși i-a înfierat proletar, pe motiv că ar fi construit Ucraina de azi și pentru multe alte motive).

Parastasul de un an al lui Putin este acum complet!

Putin – parastasul de un an

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here