Raportul publicat discret de CNCAV, comitetul care coordonat vaccinarea anti-COVID în România şi care şi-a încheiat activitatea în prima jumătate a anului trecut, arată că misiunea privind imunizarea împotriva virusului SARS-COV-2 a fost îndeplinită. Rata de vaccinare la nivel naţional a fost sub 42%, una dintre cele mai scăzute la nivel naţional. Numărul reacţiilor adverse ca urmare a vaccinării a depăşit 19.000, iar numărul dozelor de vaccin rămase neutilizate este de ordinul milioanelor. Raportul CNCAV face referire la fenomenul fake news, care „nu a putut şi stopat” şi a „creat confuzie” chiar şi în rândul cadrelor medicale, informează News.ro.
Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) şi-a denumit raportul încheiat la finalul activităţii de aproximativ un an şi jumătate „ROVACCINARE Misiune îndeplinită 2020-2022”. Într-un document de peste 160 de pagini, prefaţat de fotografii şi mesaje din partea preşedintelui Klaus Iohannis, a premierului Nicolae Ciucă, dar şi a celor implicaţi în organizarea şi funcţionarea CNCAV – medicii Valeriu Gheorghiţă şi Andrei Baciu – sunt prezentate datele privind vaccinarea anti-COVID în România.
Acoperirea vaccinală: 41,85% din populaţia eligibilă
Acoperirea vaccinală la nivel naţional, la data de 2 februarie 2022 a fost de 41,85% în rândul populaţiei generale.
Conform raportului, Centralizatorul livrărilor de vaccin anti-COVID cuprinde un număr de 112 tranşe de vaccin primite de la producătorii autorizaţi, din care, pe fiecare tip de vaccin: 43 de la Pfizer; 26 de la Moderna; 20 de la AstraZeneca; 23 de la Johnson&Johnson.
RAPORTUL INTEGRAL POATE FI CONSULTAT AICI
Peste 19.000 de reacţii adverse (RAPI) la vaccin, cele mai multe dintre ele nefiind grave
Conform raportului, „de la începutul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 şi până la sfârşitul anului 2021, au fost clasificate 19.716 cazuri ca reacţii adverse post vaccinare (RAPI) dintre care 17.567 (89.1%) au avut manifestări generale. Din aceste cazuri: 16.621(84.3%) au fost raportate în sistemul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) şi 3.093 (15.7%) au fost raportate către Institutul Naţional de Sănătate Publică”.
Documentul precizează că din rândul cazurilor RAPI cu manifestări generale în baza documentelor medicale şi a investigaţiilor efectuate, cele mai importate cazuri au fost diagnosticate astfel: manifestări aparat cardio-vascular: 10 cazuri cu miocardită, 4 cazuri cu pericardită şi un caz cu mio-peridardită; tulburări hematologice: 16 cazuri cu manifestări trombotice, 1 caz citoliză hepatică, 1 caz purpură trombocitopenică; tulburări privind sistemul nervos: 16 cazuri paralizie facială, 2 cazuri neuropatie senzitivă, 1 caz paraplegie flască si 1 caz sindrom Guillain Barre; tulburări care afectează sistemul imunologic: 424 cazuri cu reacţii alergice şi 12 cazuri cu şoc anafilactic.
Pentru cele 10 cazuri de miocardită, distribuţia pe grupe de vârstă este următoarea: 4 cazuri la grupa de vârstă 15-19 ani; 2 cazuri la grupa de vârstă 20-24 ani şi câte un caz la grupele de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-49 ani, respectiv 50-54 ani.
Raportul CNCAV face referire la fenomenul fake news, care „nu a putut şi stopat” şi a „creat confuzie” chiar şi în rândul cadrelor medicale
Documentul face referire la fenomenul legat de stirile false, despre care oficialii CNCAV admit că nu a putut şi fi stopat şi că a avut impact chiar şi asupra unor cadre din sistemul sanitar.
„Pentru a semnala veridicitatea canalelor oficiale de comunicare online ale CNCAV, am întreprins demersurile necesare pentru verificarea conturilor oficiale din reţelele sociale şi am menţinut o strânsă legătură cu reprezentanţii META pentru Europa. Cu toate aceste eforturi depuse, fenomenul promovării informaţiilor false în grupurile şi de conturile din România nu a putut fi stopat. Mecanismele interne de verificare a informaţiilor ale platformelor sociale nu sunt calibrate şi susţin generarea de conţinut propriu, indiferent de natura şi veridicitatea acestuia. Cele mai multe informaţii false au fost promovate după anumite intervenţii ale unor medici în emisiuni difuzate de mainstream mass-media şi anumitor persoane publice fără expertiză în domeniul sănătăţii publice, cu preponderenţă la 3 televiziuni din România”, se arată în raport.
Conform documentului, „o altă sursă inepuizabilă de informaţii false cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19 este reprezentată de mai multe platforme web, majoritatea informaţiilor publicate pe subiectul vaccinării fiind false şi împotriva campaniei naţionale de vaccinare”.
„Fără aplicarea legislaţiei în vigoare cu privire la difuzarea de informaţii înşelătoare, mesajele campaniei de vaccinare au fost anulate şi s-au generat stări de confuzie chiar şi în rândul personalului medical”, este una dintre concluziile celor din Comitet.
Pentru comunicare nu au existat fonduri
„În lipsa fondurilor, am căutat şi identificat diverşi parteneri care să susţină, pro bono, acţiunile noastre de promovare a informaţiilor, inclusiv de cooptare a voluntarilor SMURD care să acorde sprijin personalului vaccinator în centrele de vaccinare, în zona de triaj şi de monitorizare; voluntarii SMURD au asigurat o perioadă, în mod coordonat, şi activitatea de soluţionare a petiţiilor şi a cererilor primite din partea cetăţenilor ori a diverselor instituţii aparţinând mediilor public şi privat”. Se arată în raportul CNCAV.
Scopul acţiunilor derulate cu buget zero a fost, printre altele, „creşterea nivelului de încredere a populaţiei în acest act medical, prin promovarea acţiunilor de vaccinare a categoriilor socio-profesionale aflate în linia întâi (personal medical, poliţişti, pompieri, piloţi, militari etc.)”.
„Toate acţiunile au fost implementate fără un buget alocat acţiunilor campaniei de informare şi de educare a populaţiei, cu resurse proprii şi contribuţia specialiştilor din domeniul medical, a instituţiilor angrenate în acest proces, precum şi a diverşilor parteneri, inclusiv a celor instituţionali, din mediile public şi privat; un exemplu în acest sens este reprezentat de parteneriatul încheiat la nivelul Guvernului cu mediul de afaceri. Conceptul, intitulat sugestiv #OamenicaMine, a permis derularea sesiunilor de informare şi de educare a populaţiei privind beneficiile şi importanţa vacinării cu precădere din mediul rural, în zone unde adresabilitatea la vaccinare a fost mai scăzută. Traseul caravanei mobile prevăzută în proiect a fost stabilit în baza evaluărilor periodice/ lunare elaborată de INSP privind acoperirea vaccinală la nivel UAT-urilor”, mai notează autorii raportului.
Sute de instrucţiuni, mii de documente
Activitatea de un an şi jumătate a CNCAV se traduce şi în termeni birocratici în sute de instrucţiuni şi mii de documente.
„De la începutul campaniei, CNCAV a întocmit şi emis 325 Instrucţiuni care cuprind procedurile de lucru referitoare la activităţile de vaccinare, indicaţii clare care privesc organizarea transporturilor, recepţia vaccinurilor, managementul stocurilor, metodologia privind managementul dozelor de vaccin, derularea vaccinării în situaţii deosebite şi proceduri privind imunizarea bolnavilor cronici, a persoanelor nedeplasabile sau a femeilor gravide etc. De asemenea, structura de Secretariat a CNCAV, încadrată în mare parte cu personal din MApN, a gestionat peste 12.000 de documente înregistrate şi grupate în peste 90 de dosare”, precizează raportul.
Situația stocurilor rămase
Situaţia generală privind livrările şi stocurile de vaccin anti-COVID de la 27.12.2020 până la 10.02.2022, ora 12.00 arată că România a importat în această perioadă 31.813299 de vaccinuri, dintre acestea aproape 19 milioane de vaccinuri fiind produse de Pfizer, relevă raportul „ROVACCINARE Misiune îndeplinită 2020-2022”, realizat de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).
Tabelul care se regăseşte în raport arată că în 10 februarie 2022 în stocuri mai existau 7.197.102 vaccinuri dintre care aproximativ 2,6 milioane produse de Pfizer, aproape 300.000 de vaccinuri pediatrice, 1,6 milioane vaccinuri produse de Johnson&Johnson, 1,5 milioane de doze Moderna şi 1,1 milioane de doze AstraZeneca.
Nivelul pierderilor în ceea ce priveşte vaccinul anti-COVID este de 5,67%, fiind consemnată, la pierderi, cifra de 1.804.982.
România a donat sau revândut peste 5,6 milioane de vaccinuri.
Astfel, conform raportării, au fost revândute, până în martie anul trecut, 2.659.410 vaccinuri Pfizer şi 912.000 vaccinuri Moderna. România a donat de asemenea 100.620 de vaccinuri Pfizer, 450.000 de vaccinuri produse de Moderna , 1.569.800 de vaccinuri AstraZeneca şi 30 de vaccinuri Johnson&Johnson.
De remarcat că dintre cele 330.000 de doze din vaccinul Pfizer pediatric au fost distribuite 37.440 şi administrate 7.851 de vaccinuri. Astfel, puţin peste 2% din cantitatea de vaccin destinat copiilor a fost folosită.
