Anul viitor ar putea fi marcat de o volatilitate tot mai mare, pe măsură ce conflictele militare persistente și incertitudinea economică vor influența votul în alegerile naționale din întreaga lume, scrie The New York Times.
Atacurile asupra traficului maritim crucial în strâmtoarea Mării Roșii, comise de o bandă de rebeli din Yemen – o consecință a războiului dintre Israel și Hamas – injectează o nouă doză de instabilitate într-o economie mondială care se confruntă deja cu tensiuni geopolitice în creștere.
Riscul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu este cel mai recent dintr-o serie de crize imprevizibile, inclusiv pandemia Covid-19 și războiul din Ucraina, care au avut efectul unor lovituri de urs asupra economiei mondiale.
Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, ne așteaptă și mai multă volatilitate, sub forma unui val de alegeri naționale ale căror repercusiuni ar putea fi profunde și de lungă durată. Peste două miliarde de oameni din aproximativ 50 de țări, inclusiv India, Indonezia, Mexic, Africa de Sud, Statele Unite și cele 27 de națiuni ale Parlamentului European, se vor îndrepta spre urne. În total, participanții la olimpiada electorală din 2024 reprezintă 60 la sută din producția economică mondială.
În democrațiile solide, alegerile au loc în condițiile în care crește neîncrederea în guvern, electoratul este foarte divizat și există o anxietate profundă legată de perspectivele economice.
Chiar și în țările în care alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, liderii sunt sensibili la sănătatea economiei. Decizia președintelui Vladimir V. Putin din această toamnă de a cere exportatorilor să convertească valuta străină în ruble a fost probabil luată cu scopul de a susține rubla și de a reduce prețurile în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din Rusia din martie.
Câștigătorii vor stabili deciziile politice cruciale care vor afecta subvențiile pentru fabrici, scutirile de taxe, transferurile de tehnologie, dezvoltarea inteligenței artificiale, controalele de reglementare, barierele comerciale, investițiile, reducerea datoriilor și tranziția energetică.
O serie de victorii electorale ar putea aduce la putere populiști furioși, împingând guvernele spre un control mai strict al comerțului, al investițiilor străine și al imigrației. Astfel de politici, a declarat Diane Coyle, profesor de politici publice la Universitatea din Cambridge, ar putea înclina economia globală spre o „lume foarte diferită de cea cu care am fost obișnuiți”.
În multe locuri, scepticismul față de globalizare a fost alimentat de veniturile stagnante, de scăderea standardelor de viață și de creșterea inegalității. Cu toate acestea, subliniază Coyle, „o lume a comerțului în scădere este o lume a veniturilor în scădere”.
Iar acest lucru întreține posibilitatea unui „cerc vicios”, deoarece alegerea naționaliștilor de dreapta este posibil să slăbească și mai mult creșterea globală și să afecteze averile economice, a avertizat ea.
Mulți economiști au comparat evenimentele economice recente cu cele din anii ’70, dar deceniul la care se gândește Coyle este mai degrabă cel al anilor ’30, când tulburările politice și dezechilibrele financiare „s-au transformat în populism și declin comercial și apoi în politici extreme”.
Cele mai importante alegeri de anul viitor vor avea loc în India. În prezent, aceasta este economia cu cea mai rapidă creștere din lume și se luptă pentru a concura cu China ca centru mondial de producție. Alegerile prezidențiale din Taiwan din ianuarie au potențialul de a intensifica tensiunile dintre Statele Unite și China. În Mexic, votul va afecta abordarea guvernului în ceea ce privește energia și investițiile străine. Iar un nou președinte în Indonezia ar putea schimba politicile privind mineralele critice, cum ar fi nichelul.
Alegerile prezidențiale din SUA vor fi, desigur, de departe cele mai importante pentru economia mondială. Apropierea competiției afectează deja procesul decizional. Săptămâna trecută, Washingtonul și Bruxellesul au convenit să suspende tarifele pentru oțelul și aluminiul european și pentru whisky și motociclete americane până după alegeri.
Acordul îi permite președintelui Biden să pară că adoptă în lupta sa pentru voturi o poziție dură privind acordurile comerciale. Fostul președinte Donald Trump, iminentul candidat al republicanilor, a susținut politici comerciale protecționiste și a propus aplicarea unui tarif de 10% la toate bunurile care intră în Statele Unite – o măsură combativă care ar determina în mod inevitabil alte țări să riposteze.
Trump, care a împrumutat retorica unor lideri autoritari, a indicat, de asemenea, că ar face un pas înapoi în ceea ce privește parteneriatul Americii cu Europa, ar retrage sprijinul pentru Ucraina și ar adopta o poziție mai conflictuală față de China.
„Rezultatul alegerilor ar putea duce la schimbări profunde în chestiuni de politică internă și externă, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice, reglementările și alianțele globale”, a concluzionat firma de consultanță EY-Parthenon într-un raport recent.
Până în prezent, perspectivele economice globale pentru anul viitor sunt mixte. Creșterea în majoritatea colțurilor lumii rămâne lentă, iar zeci de țări în curs de dezvoltare sunt în pericol de a nu-și mai plăti datoriile suverane. În partea pozitivă a bilanțului, scăderea rapidă a inflației îi determină pe bancherii centrali să reducă ratele dobânzilor sau cel puțin să oprească creșterea acestora. Costurile reduse ale împrumuturilor sunt, în general, un stimulent pentru investiții și cumpărarea de locuințe.
Pe măsură ce lumea continuă să se fractureze în alianțe neliniștitoare și blocuri rivale, este probabil ca preocupările legate de securitate să ocupe un loc și mai important în deciziile economice decât până acum.
China, India și Turcia s-au grăbit să cumpere petrol, gaze și cărbune rusesc, după ce Europa și-a redus drastic achizițiile în urma invaziei Moscovei în Ucraina. În același timp, tensiunile dintre China și Statele Unite au determinat Washingtonul să răspundă la ani de sprijin industrial ferm din partea Beijingului prin acordarea de stimulente enorme pentru vehicule electrice, semiconductori și alte articole considerate esențiale pentru securitatea națională.
Atacurile cu drone și rachete din Marea Roșie ale milițiilor houthi susținute de Iran sunt un alt semn al fragmentării crescânde.
În ultimele două luni, s-a înregistrat o creștere a actorilor mai mici, precum Yemen, Hamas, Azerbaidjan și Venezuela, care încearcă să schimbe status quo-ul, a declarat Courtney Rickert McCaffrey, analist geopolitic la EY-Parthenon și unul dintre autorii raportului recent.
„Chiar dacă aceste conflicte sunt mai mici, ele pot afecta lanțurile globale de aprovizionare în moduri neașteptate”, a spus ea. „Puterea geopolitică devine mai dispersată”, iar acest lucru crește volatilitatea.
Atacurile houthi asupra navelor din întreaga lume în strâmtoarea Bab-el-Mandeb – denumită pe bună dreptate „Poarta Durerii” – de la capătul sudic al Mării Roșii au făcut să crească tarifele de transport și de asigurare și prețurile petrolului, deviind traficul maritim către o rută mult mai lungă și mai costisitoare în jurul Africii.
Săptămâna trecută, Statele Unite au declarat că vor extinde o coaliție militară pentru a asigura siguranța navelor care trec prin această cale comercială, prin care trece 12% din comerțul mondial. Este cea mai mare redirecționare a comerțului mondial de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
Claus Vistesen, economist-șef pentru zona euro la Pantheon Macroeconomics, a declarat că impactul atacurilor a fost până acum limitat. „Din punct de vedere economic, nu asistăm la o creștere uriașă a prețurilor la petrol și gaze”, a spus Vistesen, deși a recunoscut că atacurile din Marea Roșie au fost „cel mai evident focar pe termen scurt”.
Incertitudinea are totuși un efect de atenuare asupra economiei. Întreprinderile au tendința de a adopta o atitudine de așteptare atunci când vine vorba de investiții, extinderi și angajări.
„Volatilitatea continuă a relațiilor geopolitice și geoeconomice dintre marile economii reprezintă cea mai mare îngrijorare pentru directorii de risc din sectorul public și privat”, se arată într-un sondaj realizat la jumătatea anului de Forumul Economic Mondial.
Având în vedere conflictele militare persistente, intensificarea episoadelor de vreme extremă și o serie de alegeri majore care se anunță, este probabil ca anul 2024 să aducă nori și mai negri la orizont.
