<< După adoptarea unui mult așteptat pachet de asistență militară, în valoare de miliarde de dolari pentru Ucraina, efortul de război al lui Vladimir Putin își va relua traiectoria descendentă. Kremlinul, care nu mai are timpul de partea sa, își va aștepta cu disperare salvatorul: pe Mesia de la Mar-a-Lago >>, scrie Carl Bildt, pentru Project Syndicate.
<< Știrile de săptămâna trecută au fost fără îndoială întâmpinate cu ușurare la Kiev și cu durere la Kremlin. Congresul SUA a depășit în cele din urmă impasul de șase luni și a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina (precum și pentru Israel și Taiwan). Progresul a fost înregistrat la câteva zile după ce liderii UE s-au angajat și ei să ofere mai mult sprijin, în plus față de pachetele mari de ajutor pe care le-au aprobat recent. Rămâne încă de văzut cum va arăta acest sprijin, dar Germania a promis deja încă un sistem de apărare antiaeriană Patriot – una dintre tehnologiile-cheie care au împiedicat Rusia să obțină un avantaj decisiv – și a îndemnat alte state membre UE să ajute la consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei.
Sprijinul este absolut necesar. În ultimele luni, Ucraina a trecut printr-o perioadă dificilă. După ce mult așteptata ofensivă militară de anul trecut a produs foarte puține rezultate, eșecul Americii de a se pune de acord asupra unui alt pachet de ajutor a lovit puternic moralul. Muniția ucraineană s-a împuținat pe măsură ce Kremlinul și-a intensificat atacurile cu rachete împotriva infrastructurii industriale și energetice a țării.
Pe măsură ce situația a devenit tot mai sumbră pentru Ucraina, Kremlinul a putut revendica o victorie de propagandă. Deși mulți ruși vor încheierea războiului, președintele Vladimir Putin i-a asigurat că voința Occidentului începea să se clatine. Nu numai că fabricile de muniție ale Rusiei funcționau la capacitate maximă, dar Donald Trump avea șanse bune să câștige alegerile prezidențiale din SUA și să se întoarcă la Casa Albă, la începutul anului viitor. O victorie rusă, într-un fel, părea la îndemână.
Dar să nu uităm că Putin a fost nevoit să-și reducă în mod substanțial obiectivele după lansarea războiului său de agresiune, în februarie 2022. Inițial, a sugerat că guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski va fi înlăturat în câteva zile și că întreg teritoriul cunoscut sub numele de Ucraina va fi reintegrat în sfera rusă. Armatele Rusiei urmau să avanseze spre Kiev, unde urmau să fie întâmpinate ca eliberatoare.
A fost o greșeală strategică fără prea multe precedente în istorie. Ofensiva rusă s-a oprit curând și forțele ruse au trebuit să se retragă complet din zonele-cheie, precum cele din jurul Kievului. În lunile următoare, au fost alungate și din Herson, și din regiunea Harkov.
Determinarea de neclintit a Ucrainei nu a fost singurul lucru pe care Kremlinul l-a subestimat. Se pare că nu a anticipat nici faptul că o coaliție largă de țări occidentale va răspunde cu ajutor financiar și militar cuprinzător. Până în 2023, forțele rusești adoptaseră o postură defensivă, iar așteptările crescute erau că ucrainenii – înarmați cu echipament occidental – îi vor respinge pe invadatori.
Când lucrul acesta nu s-a întâmplat, conflictul a devenit un război de uzură. Pe măsură ce hotărârea occidentală a părut să slăbească, Putin a devenit mai încrezător, concluzionând că timpul îi este favorabil. În vreme ce, fără îndoială s-a pregătit, pentru noi operațiuni ofensive, bănuiesc că s-a bizuit mai mult pe faptul că Trump îi va sări în ajutor decât pe propriile sale forțe.
Dar acum calculele s-au schimbat. Sfidându-i pe izolaționiștii trumpiști și pe adepții lui Putin din propria lor tabără, republicanii din Congres, alături de democrați, au aprobat sprijinul pe care ucrainenii l-au așteptat cu disperare. Deși va dura ceva timp până când noile provizii de muniție și echipamente vor ajunge pe front – unde forțele ruse au înregistrat progrese treptate, chiar dacă minore – efectul politic și psihologic imediat este semnificativ. Au crescut dramatic șansele ca Ucraina să mențină frontul și să supraviețuiască oricărei noi ofensive rusești în acest an.
Deodată, nu mai este atât de clar că Putin are timpul de partea sa. Dacă acest război ne-a învățat ceva până acum, este că apărarea este mai ușoară decât ofensiva. Pe termen mediu și lung, producția de proiectile de artilerie în Europa și Statele Unite probabil că va rivaliza, dacă nu chiar o va depăși pe cea a Rusiei, care a trebuit să se bazeze pe muniție din Coreea de Nord. În plus, continuarea dezvoltării tehnologiilor ucrainene de lovire la mare distanță va începe să ofere rezultate semnificative; iar mobilizarea recentă de personal din Ucraina va reîntineri într-o anumită măsură forțele sale de luptă de pe front și rezerva. Pe scurt, speranța lui Putin de a avansa spre victorie în acest an va dispărea. Efortul său de război va începe din nou să înregistreze o scădere.
Dar o speranță va rămâne. Kremlinul îl va aștepta cu disperare pe salvatorul său de la Mar-a-Lago – pe care un republican l-ar fi numit „Orange Jesus”. Dacă revenirea lui Trump în Biroul Oval ar putea într-adevăr să pună punct coșmarului pe care Putin și l-a creat lui însuși, asta e altă poveste. Pentru moment, Rusia se îndreaptă din nou către eșec în Ucraina. >>
