Curtea de Apel Oradea a respins calea extraordinară de atac inițiată de compania Deva Gold, decizia fiind definitivă. În urma sentinței, este oprit proiectul minier de exploatare cu cianuri de la Certej, început în baza planului de urbanism (PUZ) din 2010. În urmă cu 49 de ani, ruperea unui dig al unui iaz de decantare a provocat inundarea localității cu steril toxic, conținând cianura folosită în procesul de extracție, și uciderea pe loc a 89 de oameni.
Compania minieră Deva Gold alături de Consiliul Local al comunei Certeju de Sus și Agenția pentru Protecția Mediului Timiș au cerut instanței revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere și polimetalice de la Certej a fost anulat.
Anularea planului urbanistic a fost decisă în 2019, prin hotărârea definitivă a Curții de Apel Cluj.
„E o veste extraordinară. În timpul vizitelor pe care le-am făcut pe teren, al audierilor din Comisia pentru Cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat, precum şi al cercetării documentelor aferente, am scos în evidenţă numeroase ilegalităţi legate de acest proiect: privitoare la transferul proprietăţilor, avizarea şi aprobarea defrişărilor, fragmentarea proiectului pentru a evita evaluările cumulate de mediu, eliberarea unor acte de construcţie şi de mediu şi constituirea garanţiilor”, a declarat senatorul Mihai Goţiu, membru în Comisia pentru Ape şi Păduri din Senat, potrivit unui comunicat USR.
Roxana Pencea, reprezentant al Mining Watch România, declară că după ani de luptă în instanțe, s-a reușit oprirea unui proiect care ar fi distrus toată zona Certej.
„Rând pe rând, instanțele din România au invalidat planul de urbanism obținut de Deva Gold pentru proiectul minier. Astfel, a devenit imposibilă emiterea oricăror acte de autorizare a minei cu cianuri întemeiate pe acest PUZ”, a spus Roxana Pencea, potrivit Mediafax.
La rândul său, Tudor Brădățan, din partea Comunității Declic, a afirmat că societatea civilă a luptat din nou pentru interesele cetățenilor României și le-a protejat mai bine decât statul, „care nu reușește să ancheteze și să sancționeze corupția din jurul avizării proiectelor de minerit”.
Mining Watch România a sesizat organelor de urmărire penală și fapte de corupție în transferul de păduri, suprafețe necesare pentru construirea iazurilor de decantare.
„Vinovații nu mai pot fi trași la răspundere penală, pentru că DNA a amânat investigațiile la nesfârșit, până când faptele s-au prescris”, au precizat reprezentanții Mining Watch.
Mining Watch România este reţeaua de monitorizare a proiectelor miniere fondată de activiști ai campaniei Salvați Roșia Montană.
*Dezastrul din 1971
În dimineața de 30 octombrie 1971, în Certej, ruperea digului iazului de decantare plin de cianura folosită în procesul de extracție a provocat o viitură care a măturat localitatea în câteva minute. Digul s-a rupt pe o lăţime de 80 de metri, iar din iaz au fost expulzaţi 300.000 m³ de steril. Nămolul toxic a acoperit zeci de kilometri pătraţi, cu straturi de până la jumătate de metru. Valul acid de steril a ras de pe faţa pământului şase blocuri de locuinţe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale, iar 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. Dezastrul a provocat 89 de morţi şi 76 de răniţi. Cianura folosită în procesul de extracţie, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale. Au fost duse la Căminul Cultural și spălate cu furtunul.
La ora 6 dimineața locul vuia de urletul sirenelor mașinilor de salvare, pompierilor, miliției. Totul se transformase într-un iad, într-un veritabil cimitir, de neconceput pentru autoritățile care, cu doar o săptămână înainte vizitaseră exploatarea, sărbătorind 225 de ani de minerit în zonă. Măsuraseră din ochi – inclusiv Bujor Almășan, ministrul Minelor de atunci – inclusiv iazul de decantare și concluzionaseră că totul e bine. La numărarea decedaților, în loc de 89 (ba unii au spus că ar fi fost vorba de 114 morți), însuși Ceaușescu a tăiat numărul acela din raport și a ordonat să se anunțe doar 45. Deși la Primărie s-au înregistrat 82 de acte de deces, autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național.
Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej. Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități.
După un an de cercetări și audieri, ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea celor 89 de victime ale accidentului, deși acest iaz se mai rupsese și cu cinci ani înainte, când o cantitate mare de steril s-a prăvălit, fără să fi provocat victime. Cu toate acestea autoritățile nu au îndrăznit să oprească exploatarea, nu au luat măsuri suficiente pentru asigurarea ei și au asistat la umplerea până la refuz a iazului cu reziduuri miniere. La poalele dealului, s-au ridicat între timp blocuri și cămine muncitorești pentru miile de oameni veniți în zonă. (Sursa: wikipedia)
