Economia de război a Ucrainei. Cum poate funcționa o țară în astfel de condiții. Aspectul remarcabil, observat de către The Economist

Sursa: Pixabay

<< Intrați pe profilul de Instagram al Kaciorovska, o firmă de îmbrăcăminte din Ucraina, și puteți observa momentul exact în care Rusia a invadat. Fotografia elegantă cu picioare lungi și tocuri înalte lasă loc unor bannere care cheamă la acțiune și donații și unor imagini lipsite de farmec. Firma a făcut echipă cu alte magazine pentru a produce 1.000 de perechi de cizme pentru soldați, în fiecare săptămână >>, notează The Economist.

<< „Pentru ghetele de armată ai nevoie de piele foarte groasă”, explică proprietara, Alina Oheretiana. Ceea ce folosește pentru cizmele de damă nu e este potrivit, prin urmare, alte companii produc părțile pantofului; muncitorii ei le cos la un loc. Echipamentul va fi expediat în toată țara către filialele Forței de Apărare Teritorială a Ucrainei, care își trimit comenzile prin mesaj privat, pe Instagram. Datorită unei campanii de crowdfunding, Kaciarovska poate continua să-și plătească angajații și oferind ghetele gratuit.

Acest tip de improvizație este vizibil în toată Ucraina, în timp ce țara se zbate să continue să funcționeze, în ciuda unui război mistuitor. Economia sa de război a fost caracterizată până acum de inițiative haotice de la bază, mai degrabă decât de planificare guvernamentală centralizată. Dar autoritățile ucrainene se pregătesc să remodeleze societatea, inclusiv ceea ce produc muncitorii. „Economia în timp de război implică o planificare precisă a ceea ce este necesar”, declara, pe 6 martie, premierul Ucrainei, Denis Șmihal.

Trei nevoi ies în evidență. Prima este să treci peste șocul inițial al războiului ori de câte ori este posibil. PIB-ul țării a scăzut la jumătate în primele zile de când Rusia a invadat, consideră banca centrală. Mulți oameni și-au abandonat îndatoririle obișnuite pentru a fugi, a lupta sau a avea grijă de rude. Guvernul dorește ca cetățenii să revină la activitatea economică pentru efortul de război. „Dacă ați fost forțat să evacuați, găsiți o slujbă în noul loc”, a scris Oleksi Reznikov, ministrul apărării.

A doua nevoie este de a aproviziona locurile în care se duc lupte grele. Un oficial de la o mare bancă ucraineană spune că conducerea se trezește în fiecare dimineață și decide ce sucursale pot opera în siguranță în acea zi (de obicei, un sfert nu se deschid). Când rachetele zboară, companiile și lucrătorii rămân înăuntru. Pentru firmele care transportă combustibil riscul este și mai grav. „Când nu știi unde va începe următoarea ciocnire între armate și remorchezi un rezervor uriaș de benzină, este ca și cum ai conduce o bombă”, spune un CEO din industrie.

Cel mai rău dintre toate este haosul din orașele încercuite sau ocupate de trupele rusești, precum Mariupol. Internetul, apa și electricitatea au dispărut în mare parte, mâncarea nu poate ajunge și „coridoarele umanitare” care să le permită civililor să evadeze au fost minate și s-a tras asupra lor. Lucrătorii de la Naftogaz, firma de stat de petrol și gaze, își riscă viața încercând să repare infrastructura deteriorată de lupte, spune Iuri Vitrenko, CEO-ul companiei. Închiderea forțată a 16 stații de distribuție a gazelor, din 6 martie, a lăsat locuitorii din multe orașe fără gaz, inclusiv aproximativ 100.000 de oameni din capitala Kiev.

Nevoia finală este de a sprijini exodul a milioane de refugiați ucraineni, de obicei deplasându-se în direcția opusă celei a proviziilor pentru prima linie. Deja peste 2,5 milioane de oameni, echivalentul a 6% din populația Ucrainei, au trecut granițele în țările vecine. Există o cerere uriașă de alimente și combustibil de-a lungul rutelor care duc către siguranță. Cozile lungi și rafturile goale sunt o imagine familiară chiar și în orașe nevătămate, precum Lviv, în vestul Ucrainei. Voluntarii care oferă supă gata preparată și sandvișuri aduse de peste graniță ajută la atenuarea penuriei.

La dificultățile companiilor ucrainene de a-și păstra în stare de funcționare serviciile se adaugă și nevoia de a deturna resursele către efortul de război. Băncile au predat cele mai multe dintre vehiculele blindate pe care le folosesc în mod normal pentru a transfera numerar armatei, care le folosește pentru a aproviziona pozițiile avansate și pentru a evacua victimele. O mare parte din aprovizionarea cu combustibil este folosită în scopuri militare. Șoferii de camioane sunt puțini, deoarece mulți dintre ei au încetat să mai lucreze și au luat armele. Producătorii de alimente se zbat pentru a-și duce marfa soldaților înfometați.

Cu toate acestea, multe supermarketuri și magazine continuă să fie reaprovizionate peste noapte. Nova Poșta, un serviciu poștal privat, și-a folosit rețeaua logistică pentru a expedia tone de „Poștă umanitară” în toată țara. Băncile încă funcționează remarcabil de bine, datorită a aproape un deceniu de reformă. Pensiile și salariile sunt încă plătite. Magazinele sunt încurajate să accepte plățile cu carduri, mai degrabă decât cu numerar, deoarece numerarul trebuie mutat. Marile bănci din Ucraina au implementat rapid o nouă schemă care să permită clienților care plătesc cu carduri în magazine să retragă în același timp până la 6.000 de grivne (200 de dolari) în numerar, în speranța de a reduce cantitatea de numerar pe care comercianții cu amănuntul vor avea nevoie să o livreze în seifuri.

Rusia a început să vizeze aprovizionarea cu combustibil, în speranța de a perturba armata ucraineană. Pe 27 februarie, un depozit de combustibil aparținând KLO, un lanț popular de benzinării din Kiev, a fost lovit de o rachetă rusă. Firma și-a văzut, de asemenea, întrerupte importurile de benzină din Lituania, prin Belarus, din ordinul guvernului belarus, care este strâns aliat cu Rusia. Dar KLO poate importa benzină din țările UE fără prea multe probleme. Cererea este, de asemenea, în scădere, deoarece activitatea normală s-a oprit. Firme care în urmă cu o lună erau rivale feroce împart acum combustibil și personal.

Sectorul agricol suferă și el. Costurile îngrășămintelor și pesticidelor au crescut, ceea ce ar putea afecta următorul sezon de însămânțări, care ar trebui să înceapă până la sfârșitul acestei luni. MHP, cel mai mare producător de păsări de curte din țară, indică printre îngrijorările sale întreruperea aprovizionării cu aditivi pentru hrana puilor și curcanilor. Multe firme cer ajutor guvernului pentru costurile crescânde. Pe 8 martie, s-a interzis exportul de sare, zahăr, carne și grâu pentru a ajuta la consolidarea magazinelor locale. Hrănirea ucrainenilor devine din ce în ce mai dificilă. Statul a impus controale asupra prețurilor la bunurile esențiale. De asemenea, a înființat organisme pentru a controla creșterea prețurilor. Un nou Centru de Coordonare pentru Alimente, Medicină, Apă și Combustibil ține evidența proviziilor la aceste produse esențiale.

Statul trebuie să se asigure că se menține și el hrănit. Triază fonduri, ia împrumuturi de la FMI (printre altele), și emite obligațiuni de război. Prima sa obligațiune post-invazie, emisă pe 1 martie, a oferit un randament de 11% — o rată a dobânzii impresionant de scăzută pentru o țară aflată în riscul cuceririi iminente. Guvernul a postat online numerele diferitelor sale portofele de criptomonede, de la Bitcoin la Dogecoin, pentru a solicita donații anonime. Vânzarea NFT-urilor cu tematică de război pentru a consolida cuferele militare este, de asemenea, în lucru.

Pe lângă finanțarea războiului propriu-zis, guvernul se confruntă cu alte cheltuieli noi: o plată de 6.500 de grivne (215 USD) tuturor lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă din cauza invaziei, de exemplu. De asemenea, încearcă să susțină economia prin slăbirea restricțiilor. Cumpărarea medicamentelor nu mai necesită prescripție medicală, în majoritatea cazurilor. Conform legii marțiale, taxele vamale au fost amânate, permițând alimentelor și combustibilului să intre rapid și ieftin în țară.

Economia de război va continua. Trebuie. Furnizarea de servicii evită catastrofa umanitară și permite cetățenilor să rămână pe loc și să-și apere țara. Pe măsură ce luptele se extind, păstrarea luminilor aprinse va deveni din ce în ce mai dificilă. Dar până acum, statul și zona afacerilor au cooperat remarcabil de lipsit probleme, cusute împreună ca partea superioară și talpa unui bocanc. >>

Impactul invaziei ruse în Ucraina, pe triunghiul România-Ungaria-Franța

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here