Cu mai bine de zece ani în urmă, criza a stins becurile în satele din România. A blocat posturile din sistemul bugetar, a tăiat banii de salarii, a pus taxe care au băgat zeci de mii de firme în faliment și a lăsat în urmă valuri de șomeri. Criza de atunci ne-a găsit „nepregătiți” deși ea bântuia prin restul lumii făcând deja ravagii. Noi n-am crezut în ea.
Cum arată acum prezentul? Creșteri masive de prețuri, plafonări și restricții la consumul de energie, mesaje îngrijorătoare cu privire la iarna care vine și o serie de măsuri anunțate de autorități în toată Europa.
Câte din măsurile actuale sunt eficiente? Am discutat despre situația actuală a economiei europene, în contextul războiului și al crizei energetice și economice care se arată, cu Bogdan Călinescu, director al Institutului de Cercetări Economice şi Fiscale (IREF) din Paris.
Universul.net: Trăim vremuri grele, iar perspectivele arată și mai puțin bine. Domnule Călinescu, cum vede un specialist în economie ce se întâmplă astăzi în Europa în contextul războiului?
Bogdan Călinescu: Trăim vremuri îngrijorătoare. Asta din primăvara anului 2020 când a început epidemia Covid. Țările s-au baricadat și economia a continuat la distanță. Vă dați seama ce catastrofă mondiala ar fi fost dacă nu ar fi existat internetul? Și să nu uităm că, înainte de Covid, economia mondiala nu era în criză. Dimpotrivă, depășea 3 % în ritm anual (bineînțeles, cu diferențe între țări). Închiderea frontierelor și a transporturilor a fost urmată de deschiderea robinetului de bani publici. În Franța, datoria publică s-a agravat în perioada Covidului (2020-2021) cu 20 de puncte procentuale din PIB și a ajuns la 2 650 miliarde de euro. Iar după Covid, când a revenit creșterea economică, a apărut inflația (provocată mai ales de zecile de miliarde de ajutoare publice) și criza energetică. Războiul din Ucraina a turnat gaz pe foc…
Se va transforma criza energetică într-una economică? Sau sunt mai multe crize care concurează astăzi?
Este deja o criză economică. Inflația, care de fapt e o taxă suplimentară, înseamnă criză economică și socială. Iar criza eneregetică nu e doar rezultatul războiului. Politicile ecologiste, dogma energiilor verzi, lupta împotriva încălzirii globale și taxele pe carburanți sunt la originea crizei. În Franța de exemplu, taxele reprezintă mai mult de 60 % din prețul unui litru de benzină. Aproape 51 % din factura la curent sunt taxe și prețul abonamentului! Franța e o țară cu centrale nucleare însă oamenii politici au vrut musai să încurajeze energiile alternative, în loc să construiască noi centrale nucleare. Dau, totuși, impresia, că au început să înțeleagă că s-au înșelat. Ca nemții, total inconștienți atunci când au abandonat energia nucleară.
Considerați că guvernele din Uniunea Europeană se orientează bine în încercarea lor de a preîntâmpina criza și de a-și proteja cetățenii față de creșterea galopantă a prețurilor?
Majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană sunt vinovate pentru că au încurajat, indirect, creșterea prețurilor. Când nu mai controlezi masa monetară și distribui bani publici cu ochii închiși, inflația e inevitabilă. În Franța, cunosc societăți care au primit, în 2020, ajutor de la Stat deși nu aveau nevoie. Nu s-a făcut nici un control, nici o verificare. Institutul meu (IREF) a cerut, din mai 2020, ca ajutoarele să fie atribuite după nevoi. Ori, funcționarii de la ministere au făcut cecurile fără nici cea mai mică atenție.
Cum vi se pare abordarea situației în România? Ce sfaturi ați da guvernului nostru în acest context și care credeți că sunt lucrurile cele mai periculoase ce pot afecta economia românească?
Văd că în România este totuși o creștere economică importantă și indicatoarele sunt destul de pozitive. Cu siguranță, cei care lucrează în străinătate și trimit bani în țară contribuie la această situație. Însă, ceea ce nu trebuie sa facă guvernul, e să nu intervină acolo unde nu e locul lui. Adică să înceapă să controleze prețurile, să le blocheze, să se opună concurenței si mecanismului economiei de piață. Asta va provoca efectul invers. Un preț care nu corespunde realității e un preț fals, care dereglează motorul capitalismului. Reformele contează – și asta e valabil și pentru Franța! – nu intervenționismul. Mai puțin stat, impozite și taxe mai mici și mai multe libertăți economice. Un guvern care vrea să ajute economia e acela care se retrage din joc, doar veghează ca lucrurile să se desfășoare corect, în spiritul legilor. Mai puține taxe, impozite și cheltuieli publice înseamnă și mai puțină inflație și o putere de cumpărare mai mare pentru oameni.
- Bogdan Călinescu s-a născut la Iaşi. În 1990 a plecat la studii în Franţa, unde a absolvit Institutul de Ştiinţe Politice din Paris. A fost preşedintele Institutului Francez de Politici Publice (IFRAP), unde a lansat revista Société Civile. Actualmente este director al Institutului de Cercetări Economice şi Fiscale (IREF) din Paris şi preşedinte-fondator al asociaţiei Entrepreneur Junior. De câţiva ani, conduce la Universitatea din Pontoise un seminar consacrat dezinformării economice şi politice. Este autorul mai multor cărţi de succes publicate în Franţa sub pseudonimul Nicolas Lecaussin: Cet Etat qui tue la France (Plon, 2005), L’absolutisme efficace (Plon, 2008), Au secours! Ils veulent la peau du capitalisme (First Editions, 2009), A quoi servent les riches (Lattès, 2012).
