<< Europa este prinsă într-o criză energetică. De când Rusia a invadat Ucraina și, ulterior, și-a redus exporturile de energie către Europa, prețurile angro la gaze și electricitate au crescut vertiginos. Consumatorii și întreprinderile sunt îngrijorați de plata unor facturi mari. Ca răspuns, guvernele din întreaga Europă au implementat o multitudine de măsuri naționale pentru a reduce prețurile, a economisi energie și a susține veniturile. Dar mulți europeni sunt revoltați că, în primul rând, companiile energetice obțin profituri record. Pe 14 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea că e greșit să faci avere „din război și pe spatele consumatorilor”. Ea a propus o schemă la nivelul întregii uniuni pentru a muta 140 de miliarde de euro (140 de miliarde de dolari) din profiturile în „exces”. Miniștrii Energiei urmează să se întâlnească pe 30 septembrie pentru a conveni asupra detaliilor. Dar cum ar putea funcționa asta? >>, notează The Economist.
<< UE urmărește două seturi de profituri în exces. Primele sunt cele ale companiilor care utilizează combustibili fosili, respectiv cele din petrol, gaze, cărbune și rafinării, care beneficiază de prețuri foarte mari la energie. Pentru a calcula ceea ce este excesiv, UE folosește ca punct de referință o medie a profiturilor companiei din ultimii trei ani. Dacă profitul pe parcursul anului 2022 este cu peste 20% mai mare decât acel punct de referință, o treime din orice trece peste acest punct de referință de 20% trebuie plătit guvernelor. Alegerea perioadei de referință este controversată, deoarece include 2020 și 2021, anii pandemiei de Covid, când cererea s-a prăbușit și prețurile energiei au fost foarte scăzute (pentru scurt timp, în aprilie 2020, prețul petrolului fusese chiar negativ). Planul s-ar putea confrunta și cu alt tip de opoziție. O taxă excepțională italiană, introdusă în martie 2022, este în prezent contestată în instanță.
Al doilea set de profituri în exces este încă și mai complicat. Costul de generare a energiei electrice variază în funcție de energia folosită: de exemplu, gazul este foarte scump, în timp ce soarele strălucește gratuit. Pe piețele europene de energie electrică, prețul energiei este stabilit în fiecare oră de cea mai scumpă centrală electrică necesară pentru a satisface cererea. Sistemul funcționează de obicei bine, dar nu a fost conceput pentru această criză. Prețurile mari ale gazelor coincid cu deficite în generarea de energie nucleară, deoarece multe reactoare sunt închise pentru reparații, și deficite în generarea de energie hidroelectrică, din cauza secetei. Iar centralele care generează energie electrică folosind gaze sunt cele mai flexibile și capabile să umple golurile în producerea de energie. Aceasta înseamnă că tocmai centralele scumpe, alimentate cu gaz, sunt cele care stabilesc prețul energiei, în multe țări europene.
Rezultatul constă în prețuri foarte mari la energie electrică. Și potențial, și controversat, profituri foarte mari chiar și pentru acele companii energetice ale căror costuri nu au crescut, precum cele care folosesc energia nucleară sau eoliană. UE propune să plafoneze veniturile pe care firmele le pot primi pe piață la 180 EUR pe megawat oră (MWh) (înainte de criză, prețul de piață era de aproximativ 50 EUR per MWh, în Germania). Centralele flexibile care sunt necesare pentru a satisface cererea, cum ar fi cele pe gaz și pe cărbune, sunt scutite de plafon. Veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de operatorii de rețea, spre a fi redistribuite către gospodării, poate sub formă de subvenții în numerar. Plafonul de 180 EUR este generos pentru companiile energetice. O altă schemă italiană, de taxae excepționale, impune un plafon de 60 EUR per MWh pentru producătorii din surse regenerabile. Se așteaptă ca plafonul să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii martie 2023, dar ar putea fi prelungit dacă prețurile rămân ridicate. Pe baza previziunilor actuale de preț, acest lucru se poate întâmpla. >>
Cum să poate Europa să prevină transformarea crizei energetice într-o criză economică
