Preşedintele francez Emmanuel Macron îl primeşte luni seară la Paris pe premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru a-i vorbi despre importanţa „unităţii ţărilor europene” în faţa agresiunii ruse din Ucraina, dar şi despre „valorile europene” şi statul de drept, în condiţiile în care interlocutorului său face adesea notă disonantă în UE în legătură cu aceste teme, relatează AFP, citată de News.ro.
În cadrul unui dineu de lucru la Palatul Élysée, şeful statului francez şi controversatul lider maghiar urmează să pregătească Consiliul European din 23 şi 24 martie de la Bruxelles. Aceştia vor discuta „probleme de politică industrială, energie şi migraţie”, a precizat Preşedinţia franceză.
Viktor Orban adesea „navighează împotriva curentului” în discuţiile sale cu partenerii europeni referitoare la chestiunea ucraineană, încă de la invazia rusă în Ucraina, în urmă cu un an, notează AFP. El critică „războiul indirect” purtat de Europa împotriva Rusiei şi a lansat la sfârşitul lunii februarie un nou apel la încetarea focului. Dincolo de aceasta, liderul naţionalist s-a confruntat de mai multe ori cu Uniunea Europeană în legătură cu respectarea statului de drept în Ungaria, o problemă pe care Emmanuel Macron, mult mai eurofil, intenţionează să o ridice din nou în discuţie luni seara, menţionează agenţia franceză de ştiri.
Dineul de la Elysee, programat la ora locală 20:00 (21:00, ora României) are loc la mai bine de un an de la ultima întâlnire bilaterală a celor doi lideri, în decembrie 2021, la Budapesta. „Va fi o ocazie de a reafirma importanţa valorilor europene şi a unităţii ţărilor europene în sprijinul lor pentru Ucraina în faţa agresiunii ruseşti, în special prin aplicarea de sancţiuni împotriva Rusiei”, au precizat surse din anturajul preşedintelui francez. Emmanuel Macron va „reitera, de asemenea, necesitatea ca Ungaria să ratifice aderarea Finlandei şi Suediei la NATO”, au mai spus sursele AFP.
Dintre cei 30 de membri ai Alianţei Atlantice, doar Turcia şi Ungaria nu au ratificat încă cererile de aderare ale celor două ţări nordice, care s-au decis să se alăture NATO după invazia rusă din Ucraina. O sursă diplomatică franceză a declarat luni că este „destul de încrezătoare” în ceea ce priveşte procesul de ratificare a candidaturilor în Parlamentul de la Budapesta.
De la începutul conflictului, în februarie 2022, Budapesta, care este puternic dependentă de importurile de hidrocarburi ruseşti, a menţinut o poziţie ambiguă, abţinându-se să îl critice pe preşedintele rus. Viktor Orban, care a avut legături strânse cu Vladimir Putin înainte de război, refuză să trimită arme Kievului şi critică sancţiunile europene împotriva Moscovei, deşi a votat în cele din urmă pentru ele. De la revenirea sa la putere, în 2010, liderul naţionalist a redus treptat independenţa în mass-media şi în sistemul judiciar, atrăgându-şi în mod regulat criticile Uniunii Europene. Ca urmare, UE a blocat fonduri în valoare de 12 miliarde de euro pentru Budapesta, în aşteptarea reformelor anticorupţie.
Pe de altă parte, la negocierea ultimului pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei, atât Ungaria, cât şi Franţa s-au opus sancţionării sectorului nuclear civil al Rusiei, întrucât ambele ţări depind de Moscova în acest domeniu pentru producţia lor de energie nucleară.
