La 30 de ani de la căderea Zidului Berilnului, est-europenii de azi se tem pentru viitorul democraţiei, sunt sceptici în privinţa guvernului şi principalelor partide politice şi nu au încredere în media, conform unui nou sondaj, analizat de The Guardian.
Dar în pofida a ceea ce autorii studiului califică drept „niveluri alarmante” ale neîncrederii în sistemele democratice şi media, mulţi cred totodată că pot influenţa politica şi îmbunătăţi societatea, tinerii – în special femeile – angajându-se în activităţi civice şi fiind optimişti în privinţa realizării unei schimbări pozitive.
Conform sondajului YouGov, care a inclus 12.500 de persoane din Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, publicat de Fundaţiile pentru Societăţi Deschise ale lui George Soros, majorităţi cuprinse între 51% şi 61% din şase ţări – inclusiv Germania – au impresia că democraţia este ameninţată.
Trei sferturi din cei chestionaţi în Bulgaria, mai mult de jumătate din cei din Ungaria şi România, o treime din Polonia şi o cincime din germani cred totodată că alegerile din ţara lor nu sunt nici libere nici corecte, iar în toate cele şapte ţări participante la sondaj, mai puţin de un sfert din respondenţii cu vârsta peste 40 de ani consideră că lumea este mai sigură decât în 1989.
Încrederea în credibilitatea informaţiilor furnizate de presa mainstream şi de guverne este scăzută, majorităţi clare din aproape toate aceste ţări afirmând că nu au încredere că presa consacrată relatează ştirile în mod corect sau onest şi nici că guvernele difuzează informaţii exacte şi imparţiale.
Majorităţi din aproape toate aceste ţări consideră că libertatea de exprimare, statul de drept şi dreptul la protest sunt atacate.
Majoritatea ungurilor, bulgarilor, românilor, slovacilor şi polonezilor cred că ar avea personal de suferit pentru criticarea guvernului şi peste 60% din fiecare ţară spun că justiţia este ameninţată. Un mare număr de oameni – majorităţi în Bulgaria, România şi Ungaria şi minorităţi substanţiale în Slovacia, Polonia, Germania şi Republica Cehă – cred de asemenea că acum oamenii întâmpină dificultăţi în a trăi viaţa pe care şi-o doresc, indiferent de trecutul, naţionalitatea sau orientarea lor sexuală.
Totuşi, pe lângă această „profundă criză de încredere, în care valorile liberale care efectiv au înfrânt comunismul sunt ameninţate de populismul în ascensiune şi creşte neîncrederea în instituţiile majore”, autorii raportului au descoperit un persistent „spirit robust de răzvrătire şi disponibilitate de contestare a celor aflaţi la putere”.
„Rezultatele noastre demonstrează că acolo unde clasa politică conducătoare a înşelat încrederea cetăţenilor, societatea civilă este percepută ca o contrapartidă demnă de încredere”, spun autorii, cu referire la recentele proteste de masă anticorupţie din Slovacia, Republica Cehă şi România, la uriaşele demonstraţii din Polonia împotriva guvernului ultraconservator al partidului Lege şi Justiţie (PiS) şi la pierderea neaşteptată suferită de partidul iliberal Fidesz de guvernământ în cadrul alegerilor locale pentru consiliul Budapestei, desfăşurate luna trecută.
În ciuda măcelului declanşat de guvernele autoritare împotriva grupurilor societăţii civile, inclusiv Open Society Foundations, în mai multe ţări est-europene, majorităţi din toate cele şapte ţări au aprobat dreptul organizaţiilor publice de felul asociaţiilor caritabile şi universităţilor de a critica autorităţile.
Doar 17% din respondenţii din cele şapte ţări sunt împotriva activităţii ONG-urilor. Sondajul a constatat existenţa unui angajament civic larg răspândit, în special în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani (numiţi în mod obişnuit Generaţia Z) şi al celor de 23-37 de ani (mileniali), precum şi a unui optimism privitor la capacitatea lor de a schimba lucrurile în bine, spun autorii raportului. Generaţia Z este „o foarte specială avangardă”, scriu ei.
„Ei au ajuns la maturitate în perioada post-recesiune şi manifestă o remarcabilă capacitate de mobilizare efectivă şi navigare a peisajului informaţional.
Sunt încrezători, simt că pot influenţa schimbarea pe scară mare şi manifestă o amplă dorinţă de justiţie socială.” Tinerele femei, în special, constituie „un motor al posibilei schimbări”, fiind în mod evident mai tolerante, înţelegătoare, deschise la diversitate şi optimiste privitor la realizarea progreselor, decât tinerii bărbaţi.
Peste jumătate din tinerele de 18-22 de ani au spus că cred că grupurile LGBT ar trebui să beneficieze de o protecţie mai mare, de exemplu, comparativ cu numai 31% din tinerii bărbaţi. În mod similar, proporţii semnificativ mai mari de tinere, faţă de tineri, consideră că refugiaţilor şi imigranţilor ar trebui să li se asigure o protecţie mai mare.
Femeile din Generaţia Z au fost mult mai înclinate decât bărbaţii de aceeaşi vârstă să spună că au oportunităţi mai mari decât aveau oamenii din 1990, că există mai multe disponibilităţi în politică pentru oameni ca ei, decât cu 30 de ani în urmă, şi că au capacitatea de a influenţa schimbarea la scară mare.
În toate ţările care au participat la studiu, respondenţii au spus că vor ca guvernele să facă mai mult pentru susţinerea femeilor, a tinerilor, a vârstnicilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a celor cu venituri mici.
Sursa: RADOR
[…] Est-europeni se tem pentru democrație. Sprijin puternic pentru ONG-uri, în ciuda campaniilor furib… […]