<< Președinții Joe Biden și Xi Jinping au avut miercuri o întâlnire diplomatică atent regizată, în marja unui summit al statelor din Pacific, menită să calmeze temerile legate de derivarea SUA și a Chinei către un conflict militar din Indo-Pacific. Apoi, în momentele ceva mai laxe ale declarațiilor sale către presă după întâlnire, Biden și-a menținut evaluarea anterioară, conform căreia Xi este un dictator >>, notează Politico.com.
<< „Este. Este un dictator în sensul că este un tip care conduce o țară care este o țară comunistă”, a spus Biden în timpul unei conferințe de presă ținută după sesiunea de patru ore cu Xi.
Comentariile ar putea declanșa o reacție puternică din partea Chinei. Ultima dată când Biden l-a numit dictator pe Xi, la o strângere de fonduri din iunie, în California de Nord, oficialii chinezi au calificat remarcile absurde și o provocare.
Cu câteva minute mai devreme, Biden anunțase acorduri cu privire la o serie de măsuri de consolidare a încrederii – în special o reluare a comunicațiilor la nivel înalt dintre militari. „Comunicații deschise, clare și directe”, a spus el, care vor ajuta la evitarea „vitalelor calcule greșite de ambele părți”, care pot duce la accidente.
Biden a mai afirmat că el și Xi au convenit asupra măsurilor care ar putea ajuta la stoparea fluxului de substanțe chimice chinezești utilizate în producția de fentanil în SUA și că cele două țări vor discuta în continuare despre impactul inteligenței artificiale, inclusiv riscurile și problemele de siguranță asociate cu tehnologia emergentă.
„Întâlnirile noastre au fost întotdeauna sincere și directe. Nu am fost mereu de acord, dar au fost întotdeauna la obiect”, a spus Biden. „Și astăzi am construit pe fundația turnată în cele câteva luni de diplomație la nivel înalt între echipele noastre”.
Dar evaluarea sinceră a lui Biden asupra liderului Chinei s-a dovedit a fi o reflectare mai atentă a relației din ce în ce mai înghețate dintre cele două puteri. De asemenea, a revenit la o temă mai amplă a președinției lui Biden: aceea că scena globală este o luptă pentru supraviețuire între democrație și autocrație, cu mize care nu ar putea fi mai mari.
Iar remarca rapidă a dezvăluit încă o dată un președinte american care dorește să joace cu remarci scrise, dar numai pentru un timp limitat – cum a fost anul trecut, în Polonia, când a spus că Vladimir Putin nu poate rămâne la putere, sau în celelalte patru alte situații din timpul președinției sale, când a afirmat că America va apăra Taiwanul dacă China va muta în respectiva direcție, doar pentru ca ulterior comentariile sale să fie retrase de staff-ul său.
Întâlnirea dintre cei doi a fost prima în ultimul an. Audiența principală a lui Biden a fost compusă din partenerii Americii, care merg pas la pas cu eforturile administrației de la Washington de a contracara puterea diplomatică și militară în creștere a Chinei. Xi a vizat comunitatea internațională de afaceri – inclusiv pe cei care au plătit cel puțin 2.000 de dolari per tacâm pentru a-l asculta, miercuri, vorbind la o cină corporativă, după întâlnire – pe care China trebuie să o ademenească înapoi ca să-și resusciteze economia.
Simplul fapt că cei doi lideri și-au vorbit se numără printre celelalte mari aspecte de reținut în urma summitului.
„În lunile următoare, vom continua să menținem și să urmăm diplomația la nivel înalt cu RPC – în ambele direcții – pentru a păstra deschise liniile de comunicare, inclusiv între președintele Xi și mine”, a spus Biden. „El și cu mine am căzut de acord că oricare dintre noi poate ridica telefonul și poate suna direct”.
Între timp, Xi și-a declarat angajamentul față de legături „stabile, sănătoase și durabile” cu SUA, a informat agenția de presă de stat chineză, Xinhua.
La începutul zilei, Biden subliniase miza mare a reuniunii, desfășurată pe o proprietate mărginită de măslini dintr-o suburbie a orașului San Francisco, declarând că „lumea” urmărea rezultatul acesteia. Relația dintre Washington și Beijing va fi una definitorie timp de zeci de ani, dar s-a deteriorat grav pe fondul unei amenințări tot mai mari de conflict militar între cele două mari economii ale lumii, care a împins relațiile la cel mai scăzut punct din ultima jumătate de secol.
Nevoia de conversații sincere a avut ecou la Xi, care s-a așezat vizavi de Biden, la o masă lungă de conferințe, ambii fiind flancați de consilieri seniori. Liderul chinez a admis existența tensiunilor între cele două națiuni, remarcând, prin translator, că nu a fost o „navigare lină” între Washington și Beijing. Dar a afirmat că este nevoie de dialog, deoarece „nu este realist a ne întoarce spatele unul altuia”.
Xi a minimalizat, de asemenea, nevoia de concurență, observând diferențele inerente dintre SUA și China și că „nu era realist ca o tabără să încerce să o modeleze pe cealaltă”. „Planeta Pământ este suficient de mare pentru ca ambele țări să reușească”, a spus Xi, înainte de startul întâlnirii cu ușile închise.
Casa Albă stabilise în mod deliberat așteptări scăzute de la întâlnire, atât în ceea ce privește rezultatele, cât și conferința de presă de seară a lui Biden. Pur și simplu, scopul administrației, a fost de a da ceasul înapoi și a restabili relația bilaterală în punctul la care se afla aceasta atunci când cei doi bărbați s-au întâlnit ultima dată, în Bali, Indonezia, înainte ca tensiunile să escaladeze.
Acea întâlnire, organizată cu un an în urmă, fusese anunțată ca o reușită, dar relația s-a acrit câteva luni mai târziu. Prezența unui presupus balon de spionaj chinez deasupra SUA continentală, în februarie, zdrăngănitul din ce în ce mai mare de sabie al Beijingului la adresa Taiwan și noile restricții pentru exportul de înaltă tehnologie din SUA, care vizează China, au escaladat și mai mult tensiunile, iar cei doi lideri nu și-au mai vorbit de atunci.
Biden și Xi au o istorie lungă și una care i-a apărut în mod repetat lui Biden, având în vedere că li s-a prezentat americanilor, în 2020, ca un om de stat de carieră înțelept față de alți lideri mondiali și de motivațiile acestora. Într-un refren comun, el a repetat o poveste despre întâlnirea cu Xi în sud-vestul Chinei, când era vicepreședinte. Xi i-a cerut serios să definească America, iar Biden i-a răspuns: „posibilități”. Biden a vorbit despre călătoriile extensive cu Xi – iar liderul chinez a invocat acea călătorie în declarațiile sale de miercuri, deși Biden va folosi mai târziu o retorică din ce în ce mai fierbinte pentru a-și descrie omologul său chinez.
Ultimul an le-a testat pe mai departe hotărârea.
Dincolo de plezanteriile de suprafață, punctele oficiale de discuție ale celor doi lideri au expus diviziunile profunde pe probleme bilaterale-cheie. Xi a cerut ca SUA să „oprească înarmarea Taiwanului”, a informat Xinhua. El a declarat, de asemenea, că „reunificarea” cu China a insulei autonome – lucru căruia majoritatea taiwanezilor i se opun – este „de neoprit”.
Biden a spus că politica Americii cu privire la Taiwan nu s-a schimbat.
Dar președintele încă plănuia să-l preseze pe Xi asupra legăturilor Chinei cu Iranul, inclusiv asupra modului în care liderul chinez și-ar putea folosi influența pe lângă Teheran pentru a împiedica Iranul și pe mandatarii săi să transforme războiul Israel-Hamas într-un conflict regional mai larg. Dar speranțele administrației erau limitate, având în vedere că Beijingul – deși nu a ajutat în mod deschis Rusia în efortul său de război împotriva Ucrainei – nici nu a înghețat relația cu Moscova.
Consilierii lui Biden speră să atenueze tensiunile cu China, parțial, pentru a-i permite președintelui să se concentreze asupra crizelor din Orientul Mijlociu și Ucraina, precum și asupra propriei campanii de realegere. Însă, deși în Washington-ul divizat există puține probleme unificatoare, faptul de a fi vultur față de Beijing a creat un anumit bipartizanism. Iar parlamentarii din ambele tabere sunt de acord că starea legăturilor dintre SUA și China cere mai mult de la întâlnire decât o retorică vagă.
Întâlnirea bilaterală le-a oferit oficialilor administrației o binevenită distragere la summitul APEC desfășurat în apropiere de San Francisco, care în ultimele zile au frustrat mai mult de o duzină de națiuni din Asia-Pacific – multe dintre ele fiind curtate și de China – atunci când SUA s-au retras din negocierea comercială pe care Biden însuși o inițiase.
În timp ce delegațiile străine mârâiau în culise, liderii aliaților SUA din Asia au salutat întâlnirea Biden-Xi ca pe o șansă rară de a încuraja stabilitatea într-o relație SUA-China care în ultimul timp amenința să scape de sub control în curtea lor.
„Ar trebui să transmită un mesaj clar că suntem capabili să lucrăm împreună și să avem încredere unul în celălalt pentru a rezolva probleme serioase – cum ar fi problemele climatice, comerțul sau [conflictul din] Gaza”, a declarat prim-ministrul malaezian, Anwar Ibrahim, la summitul de miercuri. „Țări precum Malaezia și națiunile [Asia de Sud-Est] nu pot fi forțate să vadă lumea și marile lor puteri în mentalitatea Războiului Rece”.
Veteranii din sfera de securitate a SUA au salutat, de asemenea, întâlnirea de la San Francisco, în special așteptatele discuții privind restabilirea comunicațiilor între armatele celor două națiuni. În timp ce îmbunătățirile aduse comerțului sau problemele legate de drepturile omului sunt trecătoare, cele două națiuni cel puțin pot încerca să se asigure că orice accident potențial – în special în strâmtoarea Taiwan sau în Marea Chinei de Sud – nu declanșează un război la scară largă.
În timpul primului Război Rece, „am avut măsuri rafinate de reducere a riscului cu rușii – rafinate”, a declarat, la summitul APEC, Condoleezza Rice, fost secretar de stat în mandatul lui George W. Bush. „Nu avem nimic asemănător cu China”.
„Nu vrem un conflict fierbinte”, a spus ea, „dar el se poate întâmpla dintr-un accident”. >>
George Friedman | Într-un fel, odată cu întâlnirea SUA-China, istoria se repetă
