Percepția publică asupra securității europene s-a deteriorat vizibil, iar impactul este resimțit direct și în România, arată un sondaj IRES realizat în februarie 2026.
Doar 53% dintre respondenți mai consideră Europa un spațiu sigur — 11% „foarte sigur”, 42% „destul de sigur” — în timp ce 46% o percep deja ca nesigură, dintre care 16% „foarte nesigură”.
În evaluarea amenințărilor, conflictele militare din vecinătatea Uniunii Europene, în special războiul Rusiei împotriva Ucrainei, domină clar percepția publică, fiind indicate de 34% dintre respondenți drept principal risc. Pe următoarele locuri se află dezinformarea și manipularea online, cu 22%, și instabilitatea economică, cu 20%. Atunci când riscurile sunt măsurate pe o scală de gravitate, dezinformarea urcă însă pe primul loc, 61% considerând-o o amenințare „foarte gravă” pentru Europa.
Această anxietate regională se reflectă puternic asupra României. Aproape șapte din zece respondenți consideră țara vulnerabilă la amenințări externe — 29% „foarte vulnerabilă” și 39% „destul de vulnerabilă”. În mod direct, românii se tem cel mai mult de extinderea conflictului din Ucraina, de campaniile de dezinformare și de instabilitatea economică, toate percepute ca riscuri majore pentru securitatea națională.
„Dimensiunea informațională este esențială în această ecuație. Dezinformarea este percepută ca o amenințare majoră, iar expunerea la narațiuni controversate este ridicată. O parte semnificativă a populației consideră plauzibile mesaje care relativizează responsabilitățile în conflictul din Ucraina sau pun sub semnul întrebării legitimitatea unor acțiuni occidentale”, afirmă Mihaela Orban, director de comunicare IRES.
Percepția deteriorării mediului de securitate este una accentuată și retrospectiv: 79% spun că amenințările globale au crescut în ultimii cinci ani, 74% afirmă același lucru despre Europa, iar 62% despre România. În plan personal, sentimentul de risc este mai temperat, dar schimbările de comportament sunt vizibile – interes mai mare pentru știri, verificarea informațiilor din mai multe surse și ajustări ale cheltuielilor.
Studiul relevă și un deficit sever de încredere în leadership. Majoritatea respondenților declară că au puțină sau deloc încredere în capacitatea liderilor europeni de a gestiona crizele, iar neîncrederea este și mai accentuată în cazul liderilor români, unde proporția depășește patru cincimi din eșantion.
În plan strategic, opinia publică pare să se orienteze spre un pragmatism național: 48% consideră că România ar trebui să-și urmărească prioritar propriile interese de securitate, chiar dacă acestea diferă de pozițiile aliaților occidentali, în timp ce 32% susțin alinierea fermă la UE și NATO, iar 20% preferă o poziție neutră.
Expunerea la narațiuni conspiraționiste și propagandistice rămâne ridicată, multe dintre acestea fiind auzite de majoritatea populației, în special prin televiziuni, presa online și rețele sociale. În același timp, aproape două treimi dintre respondenți consideră că scenarii geopolitice radicale — precum ideea anexării Groenlandei de către SUA — ar reprezenta o amenințare pentru stabilitatea globală.
În ansamblu, sondajul arată imaginea o societate românească marcată de insecuritate regională, expusă presiunilor informaționale și economice, cu o încredere scăzută în lideri și cu o orientare tot mai vizibilă spre protejarea interesului național într-un context geopolitic perceput drept instabil.
