Războiul din Ucraina și izolarea institutelor științifice rusești i-au determinat pe mulți cercetători să caute oportunități în străinătate. Prin analizarea publicațiilor științifice din ultimii doi ani, Novaia Gazeta Europa (în rusă – AICI, în engleză – AICI) estimează că până la 2.500 de oameni de știință au părăsit țara de la începutul războiului.
<< Încercările guvernului rus de a monitoriza contactele internaționale ale comunității științifice, precum și seria recentă de dosare de înaltă trădare împotriva fizicienilor ruși, pot fi elemente care au alimentat această situație, cu sute de cercetători ruși alegând să părăsească țara natală pentru a evita supravegherea suplimentară.
Printr-un studiu publicat în august, Novaia Europa a analizat listele de personal publicate pe site-urile universităților ruse înainte și după declanșarea războiului, descoperind că cel puțin 270 de oameni de știință au părăsit Rusia în acea perioadă. Cea mai recentă analiză a indicilor de publicare arată că acest număr ar putea fi mult mai mare.
Evaluarea migrației științifice
Pentru a evalua activitatea de publicare, am folosit ORCID, o bază de date internațională creată în 2012 pentru identificarea cercetătorilor și care deține în prezent date despre peste 20 de milioane de oameni de știință din întreaga lume. Principalele universități ruse au impus ca toți cei din mediul academic care publică cercetare să se înregistreze în ORCID și deveniseră cunoscute pentru crearea în masă a conturilor pentru aceștia: până în 2020, peste 5.000 de oameni de știință erau adăugați în baza de date, în fiecare an.
La momentul octombrie 2023, ORCID lista peste 130.000 de oameni de știință care lucrează în instituțiile rusești. În universități majore precum Școala Superioară de Economie (HSE) din Moscova și Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova (MIPT), 20-30% dintre toți cercetătorii sunt înregistrați în ORCID (inclusiv personalul didactic și personalul administrativ).
Alte universități-cheie cu o prezență semnificativă în ORCID includ Universitatea de Stat din Moscova (MSU), Universitatea Federală din Kazan (KFU) și Universitatea de Stat din Sankt Petersburg (SPbU).
Analizarea conturilor ORCID rusești ne poate ajuta să stabilim câți cercetători au părăsit Rusia după invazia Ucrainei, cu toate că există în mod obișnuit un decalaj de la șase până la 12 luni, deoarece oamenii au tendința să aștepte ceva timp înainte de a-și actualiza statutul „locului de muncă”.
Între 2012 și 2021, ponderea cercetătorilor ruși care își schimbau afilierea a rămas constantă la 10%. În 2022, numărul a crescut semnificativ la 30%. Acest lucru înseamnă că mai mult de 600 de cercetători au părăsit Rusia începând din 2022, în timp ce procentajul celor care își aleg următorul loc de muncă în străinătate s-a triplat.
Dacă luăm în considerare faptul că oamenii obișnuiesc să aștepte un an înainte de a-și actualiza locul de muncă, numărul total al celor care au rupt legăturile cu Rusia poate fi estimat la aproximativ 1.600.
Dacă îi includem și pe cei concediați dintr-o organizație rusă, care au adăugat o nouă țară de reședință fără a specifica locul de muncă sau au șters înregistrările de angajare în Rusia, obținem un număr și mai mare – 900 de persoane pentru anii 2022-2023. Acest lucru înseamnă că, potrivit celor mai conservatoare estimări, un total de 2.500 de cercetători au părăsit Rusia de la declanșarea războiului.
Tânărul Einstein
Un cercetător care a cerut să rămână anonim a declarat, pentru Novaia Europa, că oamenii de știință au plecat din Rusia încă de la izbucnirea războiului nu doar din teama de persecuție, ci și din motive practice. Deoarece Rusia este supusă sancțiunilor occidentale, a devenit mult mai dificil să se facă cercetare, să se alăture colaborărilor internaționale, să se publice în reviste științifice și să se obțină acces la echipamentele necesare.
Analizând datele ORCID, am identificat câteva zeci de oameni din mediul academic care au șters referințele la activitatea lor din Rusia după 2021, deși nu putem spune dacă acest lucru a fost o încercare de a evita sancțiunile sau o expresie a poziției lor politice. Oameni de știință și experți intervievați de Novaia Europa au subliniat că, deși informațiile furnizate în profilul ORCID al unui cercetător nu ar trebui să afecteze cererile de granturi și ofertele de locuri de muncă, universitățile din afara Rusiei se uită adesea cu neplăcere la conexiunea anterioară a unui cercetător cu instituțiile științifice rusești – chiar și cele care nu au fost supuse sancțiunilor.
Un alt cercetător care a părăsit Rusia și a vorbit cu noi sub protecția anonimatului a confirmat că a existat o creștere semnificativă a numărului de tineri cercetători care decid să părăsească țara. Absolvenții de top ai programelor de masterat și doctorat decid acum adesea să-și urmeze carierele în străinătate încă de la începutul studiilor lor, în timp ce absolvenții din 2022 și 2023 părăsesc deja activ Rusia.
Pierderile universităților din Moscova
Universitățile și centrele de cercetare din Moscova (inclusiv MSU, HSE, Skolkovo, MIPT) au fost cel mai afectate de „migrația creierelor” după declanșarea războiului, reprezentând 23% din totalul oamenilor de știință care au părăsit țara.
Aceste pierderi pot părea mici în comparație cu numărul total de angajați în mediul academic – doar 1-3% pentru universitățile de top. Cu toate acestea, deoarece cifra include doar oamenii de știință care și-au actualizat deja profilurile ORCID cu un nou loc de muncă, numărul real este probabil să fie mai mare.
Destinațiile se află, de asemenea, într-un proces de schimbare.
Înainte de război, primele trei destinații pentru oamenii de știință ruși erau SUA, Germania și Marea Britanie. Israel a urcat pe locul trei la scurt timp după începerea războiului, reflectând saltul de 175% în numărul cercetătorilor care se mută acolo. Numărul oamenilor de știință care se mută în fostele republici sovietice unde rușilor li se permit călătorii fără viză – Uzbekistan, Armenia, Kîrgîzstan – a crescut și el semnificativ după izbucnirea războiului. În timp ce Marea Britanie, Franța și SUA conduc în continuare clasamentul în termeni absoluti, fluxul de oameni de știință către toate cele trei țări a scăzut cu peste 20%.
Ce va aduce viitorul
Conform unor cercetători intervievati de Novaia Europa, era clar înainte de 2022 că Rusia se confrunta cu o pierdere netă de oameni de știință.
Cea mai catastrofală estimare pentru „exodul creierelor” a fost prezentată – înainte de începerea razboiului – de Nikolai Dolgușin, secretar științific șef al Academiei Ruse de Științe. El afirma că numărul cercetătorilor foarte calificați care au părăsit Rusia a crescut de la 12.000 în 2012 la 70.000 în 2021, deși nu era clar cum s-au obținut aceste cifre.
Activitatea de publicare a Rusiei a scăzut de mai mulți ani, ajungând pe locul 11 în clasamentul țărilor după numărul de publicații internaționale – poziția pe care Rusia o ocupa în 2016-2017.
Locul Rusiei în clasamentul țărilor după numărul de publicații științifice
Alt cercetător rus în exil, care a vorbit sub protecția anonimatului, a subliniat că este ceva temerar să te aștepți ca această tendință să se oprească în curând. În ultimii 20 de ani, a spus el, oamenii au simțit că este posibil să facă cercetare științifică din nou în Rusia, astfel încât unii cercetători s-au întors, în timp ce alții au trăit și au lucrat între două țări. Dar acum „această reputație s-a pierdut”.
„Când astfel de lucruri se prăbușesc, nu se pot recupera într-un an sau doi. Va dura încă 20 de ani”, a adăugat el. >>
