Experimentul finlandez al venitului garantat: oamenii au fost mai fericiți, însă tot șomeri au rămas

helsinki, finlanda
Foto: Tapio Haaja/Unsplash

Programul prin care statul finlandez a oferit un venit de bază garantat timp de doi ani unui eșantion de 2.000 de cetățeni, în cadrul unui experiment social, nu i-a ajutat pe aceștia să-și găsească un loc de muncă, arată BBC.

Din ianuarie 2017 până în decembrie 2018, 2.000 de șomeri finlandezi au primit suma de 560 de euro pe lună din partea statului. Scopul experimentului a fost de a vedea dacă o plasă de siguranță de felul acesta îi va ajuta pe oameni să își găsească un loc de muncă. Era menit și să suplimenteze veniturile în cazul în care respectivii cetățeni acceptau, o perioadă de timp, un job plătit mai prost.

Participanții la studiu au spus că s-au simțit mai fericiți și mai puțin stresați în această perioadă, însă acest lucru nu a dus la micșorarea ratei șomajului în acest eșantion de 2.000 de oameni.

Atunci când a fost lansat programul, în 2017, Finlanda a devenit prima țară din Europa care a testat ideea unui venit de bază necondiționat. Programul a fost derulat de Instituția de Asigurări Sociale (Kela), o agenție finlandeză guvernamentală, și a presupus alegerea la întâmplare a celor 2.000 de cetățeni participanți la studiu, care primeau deja ajutoare de șomaj.

Programul a atras imediat interes internațional – însă rezultatele experimentului pun acum la îndoială eficacitatea unor astfel de scheme de ajutor.

Ce este „venitul de bază garantat” și cum funcționează?

Venitul de bază universal înseamnă ca toți cetățenii unei țări să primească o sumă de bani lunară, indiferent de situația financiară. Experimentul finlandez a fost un pic diferit, pentru că s-a concentrat pe șomeri.

Chiar dacă ideea a devenit foarte populară în ultimii ani, ea nu este una nouă. De fapt, a fost descrisă pentru prima dată de Sir Thomas More în „Utopia”, unul dintre primele romane distopice, publicat în 1516.

Astfel de experimente sunt făcute peste tot prin lume. Adulții unui sat din vestul Kenyei primesc 22 de dolari pe lună, timp de 12 ani, până în 2028. Asta în timp ce guvernul italian vrea, la rândul său, să introducă un „venit cetățenesc”. 

De ce derulează guvernele astfel de experimente?

Suporterii unui venit de bază sunt de părere că acesta îi poate ajuta pe oameni să evadeze din sărăcie, oferindu-le timpul necesar să aplice pentru joburi bine plătite sau să învețe noi aptitudini. Un lucru absolut crucial în era automatizării, în care roboții au început să-i înlocuiască efectiv pe oameni.

Miska Simanainen, unul dintre cercetătorii Instituției Kela, responsabilă de studiul făcut de finlandezi, a spus pentru BBC că Finlanda a vrut să „vadă dacă acesta poate fi un mod de reformare a sistemului de securitate socială”.

A funcționat?

…Depinde de ce înțelegem prin a „funcționa”. 

I-a ajutat pe șomerii din Finlanda să-și găsească slujbe, așa cum a sperat guvernul de centru-dreapta? Nu prea.

Simanainen a spus că în timp ce unii indivizi și-au găsit locuri de muncă, șansele lor de a scăpa de șomaj nu au fost mai mari decât ale indivizilor unui grup separat studiat, care nu au primit bani. Finlandezii încă încearcă să găsească o explicație la acest fenomen, pentru un raport pe această temă pe care îl vor publica în 2020.

Unul dintre participanții la studiu a spus că acest venit de bază nu i-a schimbat situația financiară, însă l-a ajutat să fie mai fericit.

Care sunt părțile proaste ale venitului de bază?

Conceptul unui venit de bază atrage mult suport, dar la fel de multe critici. Iar asta din toate părțile spectrului politic. Pentru mulți oameni de stânga, se concentrează prea mult pe averea personală a indivizilor și puterea de cumpărare a acestora – sau, mai degrabă, pe lipsa acestora, fără să propună soluții pentru a stopa companiile să își bată joc de resurse și să producă mai mult decât au nevoie oamenii. În plus, aceste companii, își extenuează angajații, mai spun criticii conceptului.

Alții sunt îngrijorați că acest venit minim va fi în cele din urmă folosit pentru a tăia costuri și pentru renunțarea la alte beneficii.

Între timp, multe voci de dreapta sau centru spun că va fi prea scump de implementat și va încuraja o cultură de tipul „ceva pentru nimic”.

Ce urmează?

Cercetătorii de la Kela analizează acum datele obținute în doi ani, pentru a vedea ce mai pot sau dacă mai pot să ne spună ceva nou despre cum poate fi implementat și care sunt dezavantajele unui venit de bază.Simanainen spune că nu-i place să se gândească că acest experiment a eșuat. Din punctul lui de vedere, „nu este un eșec sau un succes – ne oferă de fapt noi informații, pe care nu le-am avut înainte de acest experiment”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here