FRONT, o expoziţie de fotografie reunind lucrări din zonele unor războaie izbucnite în ultimele trei decenii, s-a deschis vineri seară în spaţiile la Rezidenţa9 din Capitală, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina.
Curatoriată de Ioana Cîrlig, fotograf şi editor foto al publicaţiei Scena9, expoziţia prezintă brutalitatea războiului şi efectele devastatoare asupra vieţii oamenilor din teritoriile asediate, îndemnând la reflecţie asupra stării lumii actuale, relatează Agerpres.
Expoziţia are o completare jurnalistică pe scena9.ro/front, secţiune în care poate fi explorată pe larg munca a doi fotografi, temerari ai frontului: o fotografă tânără stabilită în Ucraina, Larisa Kalik, o poetă disidentă care documentează de doi ani războiul pe cont propriu, la ea acasă, pe frontul ucrainean şi un fotograf român cu experienţă de decenii pe numeroase fronturi ale lumii, de la Iugoslavia în anii ’90, din Gaza şi până în Ucraina în prezent, Vadim Ghirda.
„Fotografia de război e un act nebun de rezistenţă. Emană teroare, nedreptate, chin şi distrugere şi, undeva, timid, o fărâmă de speranţă, că n-are cum să se mai ajungă masacru, că atacurile împotriva civililor trebuie oprite şi criminalii de război traşi la răspundere. Un soi de speranţă că vreodată un număr suficient de mare de oameni de pe Pământ vor înţelege că nu e necesar să ne omorâm. Asta speră Vadim Ghirda, fotograful român care a documentat multe dintre războaiele lumii din ultimii 34 de ani”, scrie Ioana Cîrlig, curatoarea expoziţiei, în textul care deschide expoziţia FRONT.
Vadim Ghirda a mărturisit că a face fotografie de război „poate fi un drog, în măsura în care continui să crezi că poţi să schimbi mentalitatea cuiva legat de aşa-zisa ‘utilitate a conflictului'”.
„Tot mai mult, în această atmosferă de polarizare stimulată de social media, aud oameni (…) care consideră că o confruntare armată sau violenţa pot fi vreodată o soluţie de durată la ceva. Nu trebuie să fii un om de ştiinţă sau un filosof pentru a înţelege că nimic care este impus prin forţă, just sau nu, mai ales că justeţea este o chestiune relativă de locul din care o privim, nimic de acest gen nu poate fi o soluţie de durată. Războiul se termină la un moment dat şi tranşeele din pământ se acoperă, dar tranşeele care rămân în inimile oamenilor, separările care apar acolo durează nu o generaţie, nu două. Şi e firesc. Niciodată un tratat de pace nu va vindeca astfel de răni”, a declarat fotograful pentru AGERPRES.
El a spus că în munca sa în zonele de conflict îl marchează suferinţa oamenilor care nu au nimic de-a face cu războiul.
„Pentru că trebuie să înţelegem: cea mai mare parte a oamenilor care suferă într-un conflict sunt aceia care nu au nimic de-a face cu acesta. Ei se trezesc în mijlocul conflictului. Am fost odată într-o casă – uite, ne călcăm pe inimă să dăm un exemplu – în care era o doamnă în vârstă de 99 de ani care avusese casa ocupată de militari ruşi şi care nu mai putea să audă voci de bărbaţi. Avea o panică infernală când auzea voci de bărbaţi. Era în grija unei rude, o femeie, era îngrozitor de frig… Şi, dacă auzea o voce de bărbat, pur şi simplu era la limita pierderii cunoştinţei. Genul acesta de frică cred că spune totul”, a adăugat Vadim Ghirda.
Pentru Larisa Kalik războiul înseamnă în primul rând cruzime, dar artista mărturiseşte că nimic nu este pierdut dacă dincolo de „atâta cruzime” poţi vedea şi „bunătate”.
„În climatul actual fotografia are o valoare unică. Am văzut atâta cruzime, dar şi multă bunătate în războiul din Ucraina. Şi câtă vreme există bunătate, cred că suntem în regulă. Este foarte important să te temi, pentru că în felul acesta, uneori, poţi salva o viaţă. Cred că tinerii români trebuie să fie conştienţi în fiecare zi de libertatea lor şi de ceea ce pot întreprinde pentru a face din această lume un loc mai bun”, a declarat fotografa pentru AGERPRES.
Potrivit organizatorilor, imaginile din expoziţie înfăţişează explicit brutalitatea războiului şi pot avea un impact emoţional puternic asupra privitorilor, expoziţia nefiind recomandată tinerilor sub 18 ani.
Expoziţia FRONT poate fi vizitată gratuit la Rezidenţa9 (str. I.L. Caragiale 32) din Bucureşti, de vineri, până pe 24 martie, programul de vizitare fiind: marţi – vineri, între orele 16,00 şi 19,00, şi sâmbătă şi duminică, între 13,00 şi 20,00.
Pe 2, 9, 16 şi 23 martie vor avea loc tururi ghidate şi ateliere de mediere în cadrul programului „Care-i faza cu arta contemporană?”, desfăşurat de Rezidenţa9 pentru a deschide cultura contemporană către public.
Despre expozanți
Vadim Ghirda avea 19 ani în 1990, când a fost angajat ca fotojurnalist pentru agenţia Associated Press, după ce a fotografiat mineriadele din Bucureşti, atunci văzând pentru prima oară un om murind lângă el.
În acelaşi an, a luat trenul spre războiul din Transnistria şi de atunci a mers în inima conflictelor din multe ţări: Iugoslavia, Israel şi Palestina, Irak, Ucraina.
Printre premiile câştigate de Vadim Ghirda se numără World Press Photo în 2017, Prix Bayeux-Calvados pentru corespondenţi de război în 2022 şi în 2023 Pictures of the Year International şi Pulitzer pentru fotografie de ştiri, cu echipa de la Associated Press.
Larisa Kalik s-a născut în Transnistria în 1998.
La 21 de ani a scris o carte despre viaţa tinerilor în armata transnistreană şi problemele sociale din regiunea separatistă, pentru care a fost acuzată de extremism de autorităţile de la Tiraspol, nemaiputându-se întoarce acasă să-şi vadă familia.
În 2020 s-a mutat la Kiev şi de doi ani documentează viaţa de zi cu zi în război.
A publicat în Scena9 numeroase reportaje despre călătoriile ei de documentare în zonele de conflict din Ucraina şi anul trecut a câştigat Premiul I la categoria Reportaj la Premiile Superscrieri pentru relatarea ei „sensibilă şi curajoasă” de pe frontul din Donbas.
