Ar putea țara formată din supraviețuitorii celui mai mare genocid din istoria modernă să fie vinovată de aceeași crimă la doar 80 de ani după Holocaust? Este ceea ce susține Africa de Sud, iar Curtea Internațională de Justiție se întrunește în această săptămână pentru a lua în considerare acest aspect.
Ca introducere la situația tensionată de la Haga, voi începe cu concluzia: Acuzația de genocid este nefondată, în ciuda numărului mare de decese înregistrate în Gaza, iar Curtea Internațională de Justiție (CIJ) este atât politică, dar și lipsită de putere; totuși, procedurile ar putea avea un impact din cauza anului electoral tensionat din SUA.
Sună confuz? Citiți mai departe.
Ce, Doamne iartă-mă, este CIJ?
Cititorul mediu ar putea presupune că este aceeași instanță care i-a adus în fața justiției pe nelegiuiții sârbi Slobodan Milosevic și Radovan Karadzic – dar acela fusese Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. Este instanța care a emis un mandat de arestare pentru genocid împotriva președintelui sudanez Omar al-Bashir, iar ceva mai recent și un mandat pentru Vladimir Putin? Nu, aceea este Curtea Penală Internațională (CPI).
CIJ, precum celelalte două, are sediul la Haga, dar, spre deosebire de ele, este lipsită de putere și extrem de politică. Cei 15 judecători nu trebuie să fie judecători în sensul tradițional și sunt numiți conform unei formule regionale care garantează un echilibru global al intereselor și perspectivelor.
Pentru a înțelege cât de lipsită de putere este CIJ, luați în considerare cazul Azerbaidjanului care acum 13 luni a început blocada împotriva etnicilor armeni din disputatul Nagorno-Karabah. În februarie anul trecut, CIJ a ordonat ridicarea imediată a blocadei. Ordinul a fost ignorat, blocada a fost intensificată în iunie, Azerbaidjanul a atacat populația înfometată în septembrie, iar toți cei 120.000 de oameni au fugit. Azerbaidjanul nu a plătit niciun preț.
Singurul mod în care o țară poate fi pedepsită pentru ignorarea CIJ este cel în care ia măsuri Consiliul de Securitate al ONU, dar Consiliul de Securitate este în sine un organ politic și orice aspect de interes este susceptibil să fie respins de unul dintre cei cinci membri permanenți. Cu atât mai mult dacă țara în cauză are petrol și gaze naturale într-un moment de perturbare globală a acestor piețe.
Ce poate face Curtea?
Speța propriu-zisă s-ar putea întinde pe luni și ani, dar instanța cu siguranță ar putea emite rapid o ordonanță temporară împotriva Israelului. Aria este largă. Ar putea cere Israelului să fie mai atent la nevoile umanitare din Gaza sau să investigheze declarațiile legiuitorilor radicali, care ar putea fi interpretate ca îndemnuri la acțiuni ilegale. Opțiunea nucleară ar fi o ordonanță care să ceară încheierea luptelor și retragerea din Gaza.
Dacă se întâmplă ultimul scenariu, Israelul o va ignora. Dar acest lucru le va da un impuls celor care detestă Israelul, indiferent de țările în care se află ei, și s-ar putea să coste Israelul pe toate fronturile, limitându-i comerțul și variatele interacțiuni cu lumea.
În plus, există șanse mari ca problema să ajungă în fața Consiliului de Securitate, unde va exista cu siguranță o majoritate în favoare și e de așteptat ca Statele Unite să-și exercite dreptul de veto. Un astfel de veto ar fi foarte costisitor pentru președintele Biden. A fost aspru criticat pentru sprijinirea Israelului și pierde susținerea critică a minorităților și a tinerilor progresiști care au puțină răbdare pentru povestea Israelului.
Israelul a ignorat rugămințile lui Biden de a expune un final plauzibil al jocului, iar această aparentă indiferență față de problemele lui Biden este atât de strigătoare la cer încât ai putea bănui că premierul Benjamin Netanyahu încearcă să-l readucă pe Donald Trump la Casa Albă. Cinic? Este o linie atât de subțire între cinic și realist.
Este reală acuzația de genocid?
CIJ a fost înființată de Națiunile Unite și trebuie să ia în considerare propria definiție a genocidului, conform Convenției privind genocid, un document aprobat de Adunarea Generală a ONU în 1948.
Genocidul nu este definit ca ucidere în masă, așa cum ar crede majoritatea oamenilor, ci drept ceva complet diferit: „Acte comise cu intenția de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios” — inclusiv uciderea, precum și „cauzarea de vătămare gravă fizică sau mentală” și „impunerea de măsuri destinate să prevină nașterile” sau „transferarea cu forța a copiilor grupului la alt un grup”. Larg, și diferit de ce te-ai fi așteptat.
Cheia este „intenția” de a face rău membrilor unui grup specific din cauza apartenenței lor. Prin această definiție, evenimentul de pe 7 octombrie, în care autoritatea guvernamentală a Gazei a invadat Israelul cu mii de bărbați înarmați, ucigând 1.200 de oameni, arzând bebeluși, torturând și violând femei însărcinate și răpind aproximativ 250 de persoane, este clar un genocid.
Răspunsul Israelului la acest atac, deși mult mai mortal, cu peste 20.000 de morți, iar bilanțul crește, nu este genocid, deoarece intenția Israelului este de a elibera ostaticii și de a înlătura de la putere guvernul genocidar al Hamas. Dacă ar fi îndeplinite condițiile, niciun om din Gaza nu ar fi ucis. Mai mult, îndemnul Israelului către populația civilă din Gaza, de a părăsi zona conflictului, este o dovadă suplimentară că dorința sa nu este de a ucide nevinovați.
Dacă operațiunea Israelului în Gaza este considerată genocid, atunci la fel a fost operațiunea SUA-Irak din Mosul, pentru înlăturarea ISIS, care a ucis multe mii de civili din același motiv: la fel ca în Gaza, jihadiștii se ascundeau printre civili. Tot așa au mai fost bombardamentele incendiare din Al Doilea Război Mondial asupra Tokyo, distrugerile din Dresda și Hamburg, și bombele atomice aruncate la Hiroșima și Nagasaki.
De altfel, acuzația de genocid este ironică, venind din partea Africii de Sud — țară care acum câțiva ani a refuzat să-l aresteze pe Omar al-Bashir, din Sudan, în ciuda mandatului de arestare pentru genocid emis de CPI. Africa de Sud a reușit să fie destul de liniștită în ceea ce privește un genocid real când i-a fost politic oportun.
Dacă Israelul este înțelept, va evidenția aceste puncte în replica sa de vineri și va face și mai clar faptul că este, într-adevăr, dispus să încheie războiul.
