Ucrainenii au luat deja decizia privind viitorul lor – alături de Occident. Singura întrebare este dacă Occidentul îi va asculta și-i va ajuta, scrie într-un editorial CEPA Kurt Volker, fost ambasador SUA la NATO și actual expert în probleme de siguranță națională.
<< Ianuarie 2022 se încheie cu cea mai mare amenințare rusească la adresa Ucrainei de la ultima invazie, din urmă cu opt ani. Războiul este probabil și abundă previziunile îngrozitoare care subestimează poporul ucrainean. Da, Rusia poate invada. Dar în cele din urmă, Ucraina este cea care va câștiga.
Rusia are un avantaj temporar în calitatea și-n masa forțelor sale armate și puterea de inițiativă. Ucraina și restul lumii se pregătesc să reacționeze, dar Occidentul nu este proactiv.
Pe termen lung, însă, Rusia se va confrunta cu dezavantaje insurmontabile. De la ultima invazie a Rusiei în 2014 și de la capturarea Crimeei de către aceasta, identitatea națională ucraineană a fost refăcută în creuzetul autoapărării. Ucrainenii știu cine sunt, cine nu sunt și sunt pregătiți să lupte. Nu vor accepta o dominație rusească.
În special tinerii – cei care fie au servit în prima linie în conflictul Rusia, fie cunosc pe cineva care a făcut-o – sunt hotărâți să construiască o Ucraină europeană, democratică și orientată spre Vest. (Un sondaj de opinie de luna trecută a arătat că 67% dintre ucraineni sunt acum în favoarea aderării la Uniunea Europeană și 59% doresc aderarea la NATO.) Ei reprezintă viitorul Ucrainei, iar Rusia nu poate schimba acest lucru.
Poporul rus nu-și controlează statul: îi este supus. Dar poporul ucrainean controlează statul: ucrainenii sunt cetățeni. Această idee fundamentală – că oamenii își aleg guvernul, mai degrabă decât că guvernul își controlează subiecții – este profund înrădăcinată în Ucraina astăzi. Nu este o idee care poate fi dislocată de cucerirea militară străină, adică rusă. Este o idee în care și poporul rus crede, dar se simte neputincios să o pună în aplicare. Este, de asemenea, inima a ceea ce definește Occidentul.
Rusia poate lansa într-adevăr o invazie-fulger și poate ocupa o porțiune vizibilă din teritoriul ucrainean. Dar Ucraina este o țară vastă, cu o populație de aproximativ 40 de milioane de locuitori. O preluare pe termen scurt a unui teritoriu va fi subminată de o agonie pe termen lung pentru Rusia, deoarece ucrainenii nativi vorbitori de rusă se organizează pentru a se opune statului de ocupare a patriei de către Rusia. Cum va procesa opinia publică rusă acest lucru? Ce vor crede ei despre ocuparea propriei lor patrii de către o elită KGB? Poate, ar putea crede ei, există ceva mai bun și pentru Rusia.
Deoarece Ucraina există ca o identitate națională independentă, una care se vede ca parte a unei mai mari tradiții democratice de valori și idealuri, ocupația rusă nu poate avea niciodată succes. Nu a avut succes în timpul încercării lui Stalin de a-i înfometa pe ucraineni în anii 1930, în care au murit 3,9 milioane de ucraineni, cu atât mai puțin va avea succes astăzi. Într-adevăr, rezistența Ucrainei ar putea fi scânteia care va duce la o rezistență serioasă față de autoritarism în Rusia.
Așadar, în ciuda durerii pe termen scurt, Ucraina va prevala în cele din urmă în lupta sa pentru existență împotriva Rusiei, datorită angajamentului său față de valorile umane fundamentale și a simțului său identitar ca națiune. Acesta este un lucru pe care Statele Unite și aliații săi din NATO, în special în Germania, Franța și Italia, trebuie să-l respecte. La urma urmei, este același impuls care le-a asigurat astăzi poziția de mari națiuni.
Dacă Statele Unite și aliații săi NATO recunosc într-adevăr că Ucraina va fi victorioasă pe termen lung, ar trebui să intervină pentru a ajuta Ucraina astăzi, nu să aștepte până mâine sau până după o invazie militară rusă. Ar trebui să ajutăm atunci când ajutorul nostru contează cel mai mult, nu după ce partea grea s-a terminat și se așterne praful.
Ucrainenii susțin valorile occidentale și își apără țara. Când vor învinge în cele din urmă – și vor învinge – își vor aminti cine și-a asumat riscul pentru a le fi alături și cine a stat deoparte.
Dacă „singurul lucru necesar pentru triumful răului este ca oamenii buni să nu facă nimic”, atunci noi, în Statele Unite și Europa, trebuie într-adevăr să facem ceva. Acum este momentul. >>
