Fostul cancelar german Olaf Scholz depune mărturie, vineri, în cadrul unei anchete referitoare la construirea gazoductului Nord Stream 2, transmite DPA, citată de Agerpres.
Ancheta, desfășurată de autoritățile din landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară (nordul Germaniei) în capitala sa Schwerin, ar urma să se încheie până la alegerile regionale de anul viitor.
Proiectul energetic controversat Nord Stream 2 era menit să asigure transportul de gaz rusesc către Germania, dar nu a devenit operațional din cauza războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei. În calitate de cancelar, Olaf Scholz a oprit în februarie 2022 licența operațională pentru construirea gazoductului, în contextul în care Moscova se pregătea de invadarea Ucrainei.
După ce a fost ministru de finanțe și vicecancelar în mandatul cancelarului Angela Merkel începând din 2018, Scholz a devenit cancelar în decembrie 2021. Nord Stream 2 a fost construit în timpul mandatului său de cancelar, în pofida opoziției din partea Ucrainei, a Poloniei, a SUA și a altor țări.
Nici Nord Stream 1 (construit acum zece ani), nici Nord Stream 2 nu funcționează în prezent, după ce pe 26 septembrie 2022 mai multe scurgeri de gaz masive precedate de explozii submarine au avut loc în interval de câteva ore la cele două gazoducte.
La acea vreme, Moscova oprise livrarea gazului via Nord Stream 1, pe fondul disputei cu țările europene aliate ale Kievului. De la data sabotajului, au fost lansate separat anchete judiciare de Germania, Suedia și Danemarca. Investigațiile au fost încheiate în țările scandinave, nu și în Germania. Au fost evocate numeroase piste, fiind avansată ipoteza că un stat a fost comanditarul operațiunii. Atât Ucraina, cât și Rusia și SUA au dezmințit ferm orice implicare.
Gerhard Schröder, care a precedat-o pe Merkel în funcția de cancelar federal, a descris gazoductele Nord Stream drept esențiale pentru aprovizionarea Germaniei cu gaz rusesc ieftin.
Sigmar Gabriel, care a fost ministru al energiei și economiei între 2013 și 2017, iar ulterior ministru de externe până în 2018, a evocat erori în atitudinea față de Rusia. El a descris faptul că Berlinul nu a reușit să identifice intențiile reale ale președintelui rus Vladimir Putin drept ”una din cele mai mari erori din politica externă a Germaniei în care a fost implicat”.
