Fostul judecător Cristi Danileț apreciază că hotărârea Curții Constituționale care elimină candidatura Dianei Șoșoacă de la alegerile prezidențiale din această toamnă este „neconstituțională”. „Hotărârea CCR este neconstituțională, la baza ei stând un arbitrariu profund și vizibil, adică exact ceea ce însăși CCR spune că este incompatibil cu democrația, pentru că: creează obligații pentru cetățeni pe care Constituția nu le prevede; extinde cerințele pentru Președintele României la candidații pentru această funcție; îi impută candidatei ceva ce toată lumea știe, dar nu este indicat nicăieri”, a scris Danileț pe blogul personal.
Potrivit lui Cristi Danileț, „CCR a analizat contestația unei cetățene cu privire la candidatura unei persoane la funcția supremă, fără înștiințarea celor două persoane, dar la procedură a participat un procuror care a solicitat respingerea contestației. Procedând astfel și pentru că nu există cale de atac împotriva unei atare hotărâri, CCR a încălcat dreptul la un proces echitabil care presupune înștiințarea părților despre procedură și acordarea posibilității de a se apăra, așa cum impune CEDO la pct. 144-145 din hotărârea Kovesi c. României din anul 2020”.
Danileț demontează, acuzație cu acuzație, toate punctele cuprinse în motivarea CCR care o oprește pe Diana Șoșoacă să candideze. Pe cele mai multe dintre argumentele curții le găsește irelevante sau absurde.
Unul dintre argumentele CCR aduse în discuție este următorul: „Candidata a avut declarații publice, luări de poziții, a exprimat convingeri în contradicție cu valorile constituționale, a participat la anumite evenimente publice, pune la îndoială obligația de a respecta Constituția, vrea înlăturarea statului din UE și NATO (pct. 61)”.
Danileț observă că „nu ni se indica ce fapte sunt acestea, când au avut ele loc, în ce context, cum se probează; m-ar interesa, de exemplu, de ce a participa la un anumite eveniment care este și public este echivalent cu a dori ieșirea României dintr-o structură, pe lângă faptul că nu văd de ce într-o țară democrată nu ai putea spune că vrei ca România să facă parte sau să nu facă parte dintr-o anumită organizație”.
Concluzia finală a fostului judecător este că „Cheia întregii hotărâri a CCR stă în cele scrise la pct. 60-62, dar acolo nu este descrisă juridic nici măcar o singură faptă imputatbilă candidatei D.Ș. Consecințele sunt două și extrem de serioase: – orice conduită a cuiva din prezent sau din trecutul îndepărtat, cunoscută doar de către membrii CCR, poate constitui temei pentru blocarea acelei persoane în a candida la funcția supremă în stat, fără a se prezenta motivele persoanei implicate; – un partid condus de persoana care are o astfel de conduită trebuie desființat în conformitate cu art. 45 din Legea nr. 14/2003 pentru încălcarea art. 40 alin. (2) din Constituție, la cererea procurorului”.
Întreaga analiză poate fi găsită pe blogul lui Danileț.
Reamintim că judecătorul Cristi Danileț a fost exclus de trei ori din magistratură (din motive care țineau de expunerea lui publică) și și-a recâștigat de fiecare dată statutul în urma unor decizii judecătorești. În anul 2023, Danileț s-a pensionat, motivând că vrea să aibă timp pentru a se implica în activitățile societății civile.
