Evgheni Prigojin, fondatorul grupului paramilitar Wagner şi un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, care luni s-a plâns că luptătorii săi nu mai primesc muniţie, fără a spune explicit cine a luat această decizie, a revenit marţi şi i-a acuzat direct pe ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi pe şeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov că vor să-i distrugă grupul şi că se fac vinovaţi de înaltă trădare, relatează Reuters şi CNN, citate de News.ro.
Acesta a fost al doilea mesaj de acest fel publicat de Evgheni Prigojin în două zile. Luni, fostul şef al companiei de catering care cândva aproviziona armata cu mâncare s-a plâns că oficiali ai apărării – pe care nu i-a numit – refuză să mai furnizeze muniţie grupului Wagner din animozitate personală faţă de el, ceea ce a dus la creşterea numărului de victime în rândul trupelor sale care luptă în jurul Bahmutului.
Acum, Evgheni Prigojin i-a arătat direct cu degetul pe ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi pe Valeri Gherasimov, oficialul militar cu rangul cel mai înalt din ţară.ui.
„Şeful Statului Major General şi ministrul apărării dau ordine în stânga şi în dreapta nu numai să nu se mai dea muniţie pentru Wagner, dar nici să mai fie ajutaţi cu transportul aerian”, a declarat Evgheni Prigozhin.
Nu a existat nicio reacţie imediată din partea Ministerului Apărării, care de obicei ignoră comentariile şefului lui Wagner.
Nu a fost clar dacă îl avea în vedere pe Prigojin, dar Putin, în discursul său de marţi, a spus la un moment dat că doreşte să se pună capăt luptelor interne. „Trebuie să scăpăm – vreau să subliniez acest lucru – de orice contradicţii interdepartamentale, formalităţi, ranchiune, neînţelegeri şi alte prostii”, a declarat Putin în faţa elitei politice şi militare a ţării.
CĂZUT ÎN DIZGRAŢIE?
În ultima vreme, Prigojin a devenit tot mai vocal şi mai vizibil – el a spus că se bucură de faptul că a fost sancţionat de Occident, i-a insultat public pe comandanţii militari de top ai Rusiei, a încercat să transforme succesul de pe câmpul de luptă în influenţă politică şi a detaliat recrutarea luptătorilor pentru Wagner din rândul deţinuţilor.
Prigojin a încheiat, de asemenea, o alianţă informală cu alţi colegi de linie dură, inclusiv cu liderul cecen Ramzan Kadîrov, şi a acuzat Ministerul Apărării că a încercat să îşi asume meritele pentru succesele obţinute de Wagner în estul Ucrainei.
Dar steaua sa pare să se stingă, apărând semne că Kremlinul ia măsuri pentru a-i reduce influenţa. De exemplu, i s-a retras dreptul de a recruta deţinuţi pentru Wagner. Marţi, el a părut să se revolte public împotriva acestei presiuni, pierzându-şi cumpătul şi chiar răstindu-se la un moment dat: „Pur şi simplu există o împotrivire directă (la încercările de a echipa luptătorii din Wagner)”, a spus Prigojin într-un mesaj vocal postat pe canalul său Telegram. „Acest lucru poate fi echivalat cu o înaltă trădare”, a continuat el. El a spus că oficialii de militari rang înalt au refuzat, de asemenea, solicitările Wagner de a primi lopeţi speciale pentru a săpa tranşee. Cu vocea ridicată, Prigojin a acuzat conducerea militară de vârf că a decis că „oamenii trebuie să moară atunci când le convine lor” şi a spus că luptătorii Wagner „cad ca muştele” în absenţa proviziilor necesare.
Luni, într-un mesaj presărat cu obscenităţi, el se plânsese de aceleaşi lucruri şi a spus i se cere să „îşi ceară scuze şi să se supună” pentru a îndrepta situaţia.
Ministerul Apărării a declarat anterior că Wagner nu se află sub controlul său, chiar dacă miliţia depinde de stat pentru unele arme şi logistică.
Tatiana Stanovaya, şefa firmei de consultanţă politică R.Politik, a declarat că izbucnirea de luni a lui Prigojin pare a fi „un act de disperare” menit să „ajungă la Putin”.
Guvernul american estimează că grupul Wagner a avut în rândurile sale circa 30.000 de victime, inclusiv aproximativ 9.000 de morţi în bătălia pentru oraşul Bahmut. Aproximativ jumătate din aceşti 9.000 de mercenari au fost ucişi de la jumătatea lunii decembrie, a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby. Iar aproximativ 90% dintre cei ucişi în decembrie au fost recrutaţi din închisorile ruseşti, a mai spus el.
